Info

protectia muncii - ssm - psiDaca aveti neclaritati in legatura cu informatiile prezentate pe site-ul www.optimhs.ro sau intampinati dificultati in timpul procesului de descarcare a documentelor, nu ezitati sa ne sunati la numarul +4.0724.149.399 sau sa ne trimiteti un e-mail la adresa office@optimhs.ro.

Daca nu gasiti documente pentru posturile pe care le aveti prevazute in organigrama societatii, nu ezitati sa ne contactati. Vom lua in considerare solicitarile primite de la dumneavoastra atunci cand vom actualiza continutul site-ului.

Programul de lucru: Luni - Vineri, 9:30 - 17:30.


Norme de securitate a muncii

Norme de securitate a muncii

pentru turism, alimentatie publica si transport persoane cu instalatii pe cablu

Cuprins

Preambul
1. Prevederi generale
2. Prevederi comune pentru activitatile desfasurate in structurile de primire turistice si transport persoane cu instalatii pe cablu
2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
2.2. Instruirea personalului
2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie
2.4. Repartizarea sarcinii de munca
2.5. Masuri organizatorice
2.6. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
3. Structuri de primire turistice
3.1. Operatii si activitati desfasurate zilnic
3.2. Folosirea aparatelor si dispozitivelor
4. Structuri de servire a mesei
5. Exploatarea utilajelor din structurile de servire a mesei
5.1. Utilaje si instalatii pentru pregatirea alimentelor prin tratare termica
5.2. Masini pentru mecanizarea muncii in bucatarii
5.3. Masina de spalat vase si pahare
5.4. Utilaje pentru distribuit in salile de consumatie
6. Salile de servire
7. Instalatii si utilaje frigorifice
8. Masinile electrice si mecanice folosite in agrement
9. Transport de persoane pe cablu
9.1. Generalitati
9.2. Executie si montaj
10. Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie utilizate in structurile de primire turistice si structurile de servire a mesei
10.1. Cladiri si alte constructii
10.2. Amplasarea utilajelor
10.3. Ventilatie
10.4. Caracteristicile constructive ale masinilor si echipamentelor pentru procesele tehnologice de preparare a alimentelor prin tratare termica
10.5. Caracteristicile constructive ale masinilor pentru mecanizarea muncii in bucatarie
10.6. Caracteristicile masinilor si utilajelor pentru spalarea vaselor
10.7. Caracteristicile utilajelor din liniile de desfacere a produselor prin autoservire
10.8. Caracteristicile constructive ale instalatiilor de transportat persoane cu instalatii pe cablu
- Anexa 1 Norme de protectia muncii complementare prezentei norme
- Anexa 2 Ghid de terminologie de securitatea muncii. Notiuni de baza.
- Anexa 3 Lista standardelor conexe
- Anexa 4 Lista prescriptiilor tehnice ISCIR

Preambul

Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala, conditii de securitatea muncii.
Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspunderea pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitatea muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective prin instructiuni proprii.
Normele specifice de securitatea muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:
- Norme generale de protectia muncii care cuprind prevederile de protectia muncii, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifice de securitatea muncii care cuprind prevederile de securitatea muncii, specifice anumitor activitati sau grupe de activitati, detaliind prin aceasta prevederile normelor generale de protectia muncii.
Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifice de securitatea muncii urmareste corelarea prevederilor normative, cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitatea muncii pentru activitati caracterizate prin pericole comune.
Structura fiecarei norme specifice de securitatea muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitatea muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectia muncii. Conform acestei abordari,procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat,compus din urmatoarele elemente care interactioneaza :
- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.
- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca.
- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice, psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitatea muncii in cadrul Normelor specifice de securitatea muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitatea muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii, constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:
- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si tehnologice;
- autorizarea functionarii unitatilor;
- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si responsabilitatilor;
- controlul realizarii masurilor de securitatea muncii;
- fundamentarea programului de protectia muncii.
Normele specifice de securitatea muncii pentru turism, alimentatie publica si transportul de persoane cu instalatii pe cablu au fost elaborate tinand seama de reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirea riscurilor specifice, astfel incat, pentru fiecare risc, normele sa cuprinda cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe domenii de activitati, astfel:
- industria hoteliera si de cazare;
- alimentatia publica;
- agrement;
- transport pe cablu
pentru fiecare domeniu, prevederile privind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de lucru.
Pe langa prevederile specifice de securitatea muncii, norma cuprinde si un capitol cu prevederi de proiectare privind echipamentele de munca utilizate in industria hoteliera, alimentatia publica, agrement si transportul pe cablu.
- Capitolul cuprinde prevederi de securitatea muncii care trebuie respectate la proiectarea mijloacelor de productie (cladiri, masini, utilaje, dispozitive etc.), prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin standarde in domeniu.
In elaborarea normelor s-au utilizat terminologii de specialitate prevazute in standardele si actele legislative in vigoare.
In acest sens, in continutul normei se folosesc notiunile de "structuri de primire turistice si structuri de servire a mesei" conform HG 114/27.02.1996.
In acelasi timp, pentru terminologia specifica domeniului securitatii muncii, norma prezinta o anexa in care sunt explicati o serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si forma de prezentare, sa fie conform altor acte legislative si normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta problematica, facilitand astfel, pentru utilizator, intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

1. Prevederi generale

Continut

Art. 1
Normele specifice de securitatea muncii pentru turism, alimentatie publica si transport de persoane cu instalatii pe cablu, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii industriei hoteliere, alimentatiei publice, agrementului si transportului de persoane cu instalatii pe cablu.

Scop

Art. 2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediu de munca).

Domeniu de aplicare

Art. 3
Normele se aplica persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care desfasoara activitati in structurile de primire cu functiuni de cazare turistica (hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, pensiuni turistice, ferme agroturistice, camere de inchiriat in locuinte familiale, nave fluviale si maritime), in unitati de alimentatie destinate serviciilor turistilor (restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii, placintarii etc.), de agrement (jocuri mecanice, actionate de curentul electric, carusel, electroscutere si miniscutere, minicar, bowling, utilaje zburatoare, tir cu plumb si tir cu egreta) de transport de persoane cu instalatii pe cablu (telecabina, telegondola, telebena, telescaune si teleschiuri).

Legatura cu alte normative

Art. 4
Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectia muncii.
Art. 5
Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica si de standardizare etc., survenite la nivel national.
Art. 6
Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele - din tara sau import - pentru care prezentele norme nu contin prevederi, persoanele juridice sau fizice vor intocmi instructiuni proprii.

2. Prevederi comune pentru activitatile desfasurate in structurile de primire turistice si transport persoane cu instalatii pe cablu

2.1.Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 7
Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor generale de protectia muncii.
Art. 8
Exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor din dotarea structurilor de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu se vor executa de personal specializat numit prin decizie de conducerea persoanei juridice.
Art. 9
Manevrarea instalatiilor pentru intretinerea fatadelor se va face numai de catre persoane autorizate ISCIR.
Art. 10
Lifturile prevazute cu insotitor vor fi manevrate de persoane specializate, conform Prescriptiilor ISCIR.

2.2. Instruirea personalului

Art. 11
Instruirea personalului care desfasoara activitati in structurile de primire turistice precum si a celor pentru transportul persoanelor cu instalatii pe cablu se va face conform prevederilor Normelor generale de protectia muncii.
Art. 12
Personalul care manipuleaza si utilizeaza in activitate substante insecticide va fi instruit asupra modului de folosire si a pericolului ce il prezinta pentru organismul uman.
Art. 13
Persoanele care manevreaza sau efectueaza revizii si reparatii la dispozitivele pentru intretinerea fatadelor vor fi instruite de catre persoane competente in domeniu, numite de conducerea persoanei juridice sau de persoana fizica.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 14
Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform prevederilor Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin Ordinul M.M.P.S. nr. 225 din 27 iulie 1995.
Art. 15
Personalul care efectueaza derularea si intinderea cablului pe traseu, in cazul instalatiilor de transport pe cablu, va purta casca de protectie, palmare din piele si salopete speciale.
Art. 16
Personalul care supravegheaza miscarea cablului purtator in saboti sau pe role, va fi asigurat cu centuri de siguranta si va purta obligatoriu casti de protectie.
Art. 17
Personalul care executa schimbarea bateriilor pe piloni, ungerea, verificarea si strangerea buloanelor va fi asigurat prin centura de siguranta si va purta casca de protectie.

2.4. Repartizarea sarcinii de munca

Art. 18
Repartizarea sarcinii de munca se va face conform prevederilor Normelor generale de protectia muncii.
Art. 19
La repartizarea sarcinii de munca, conducatorul locului de munca (sef de echipa, maistru etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) si masurile de securitatea muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea respectiva.
Art. 20
Deservirea aparatelor si dispozitivelor se va face de catre personal specializat.

2.5. Masuri organizatorice

Art. 21
Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea in lucru a unor utilaje pentru care nu exista norme sau instructiuni proprii de protectia muncii.
Art. 22
In cazul prestarilor de servicii (constructii, montaj instalatii etc.) de catre diferiti agenti economici, in contract se pot stabili clauze referitoare la obligatiile si raspunderile privind protectia muncii.
Art. 23
Pe caile de acces unde se circula cu mijloace auto sau alte mijloace, precum si la locurile periculoase se vor pune panouri cu semne de interzicere si avertizare potrivit reglementarilor in vigoare.
Art. 24
Pe usile de intrare in incaperile in care sunt montate instalatii prin a caror manevrare sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa tablite cu inscriptia "INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE".
Art. 25
La locurile unde exista pericol de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibratii se vor efectua masuratori pentru determinarea nivelului noxelor in comparatie cu CMA si in scopul anihilarii surselor acestora.
Art. 26
Lucratorii cu atributii de intretinere a utilajelor si instalatiilor din dotare sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al securitatii muncii. Se interzice folosirea de unelte si utilaje care nu corespund acestor verificari.
Art. 27
In atelierele de intretinere nu se admite aglomerarea locurilor de munca cu materiale sau diferite piese, iar sculele vor fi pastrate astfel incat sa nu produca accidente.
Art. 28
Este interzisa modificarea sculelor utilizate.
Art. 29
Zilnic, inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca (sef de echipa, maistru etc.) va verifica starea de sanatate si oboseala a muncitorilor. Persoanele care au consumat bauturi alcoolice nu vor fi admise la lucru.
Art. 30
Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Art. 31
Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor de protectie. De asemenea, vor verifica legatura la centura de impamantare a tuturor utilajelor actionate electric. In cazul in care se constata defectiuni, se vor lua masuri pentru remedierea acestora.
Art. 32
Utilajele din atelierele de intretinere (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate la centura de impamantare, dotate cu dispozitive de protectie in stare de functionare. De asemenea, utilajele vor avea afisate instructiunile tehnice de exploatare si de protectia muncii, elaborate pe baza normelor specifice si a cartilor tehnice respective.
Art. 33
In atelierele de intretinere in care se executa si lucrari de sudura la diferite obiecte se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatorului de sudura oxiacetilena, a transformatorului de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudura electrica vor fi conectate la instalatia de legare la pamant.
Art. 34
Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi pastrate in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate la locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate.
Art. 35
In atelierele de intretinere se vor monta indicatoare de securitate conform standardelor in vigoare.
Art. 36
Iluminatul locurilor de munca si curatarea corpurilor de iluminat se vor realiza conform prevederilor Normelor generale de protectia muncii.

2.6. Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

Art. 37
In incaperile cu pericol de incendiu si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis. In acest scop pe usa de la intrare se vor monta placute avertizoare.
Art. 38
Este interzisa pastrarea vaselor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, cu ulei, acizi, vopsele, diluanti, carbid, in interiorul atelierelor, cu exceptia locurilor special amenajate.

3. Structuri de primire turistice

3.1. Operatii si activitati desfasurate zilnic

Art. 39
Personalul de administratie si salariatii cu atributii de control vor efectua zilnic:
- verificarea prizelor electrice la care sunt conectate televizoare, frigidere, veioze, aparate pentru barbierit, foenul pentru uscarea parului;
- verificarea sistemului de conditionare a aerului,
- verificarea functionarii ascensoarelor,
- verificarea starii ferestrelor si a geamurilor,
- verificarea starii mobilierului,
- verificarea instalatiilor sanitare,
- verificarea sobelor de incalzit, in special cele ce utilizeaza gazele naturale.
Art. 40
Remedierea eventualelor defectiuni depistate in urma verificarilor prevazute la Art. 39 vor fi executate de persoane corespunzator calificate (electricieni, mecanici).
Art. 41
Curatenia si aranjamentul spatiilor de cazare, a salilor comune, culoare si anexe, schimbarea lenjeriei, prosoapelor, halatelor de baie si aprovizionarea zilnica cu materiale consumabile (sapun, hartie igienica, becuri, pahare etc.) se va efectua de personal instruit in acest scop (cameriste).
Art. 42
Activitatea de curatenie se va desfasura conform instructiunilor proprii, dupa tehnologii specifice gradului de amenajare si dotare a fiecarui hotel.
Art. 43
Substantele folosite la curatarea si dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori.
Art. 44
Este interzisa curatarea si dezinfectarea obiectelor sanitare fara utilizarea echipamentului de protectie si lucru din dotare (manusi din cauciuc, halate etc.).
Art. 45
Este interzisa spalarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc., precum si uscarea lor in interiorul spatiilor ce nu sunt destinate acestui scop.
Art. 46
In timpul spalarii pardoselilor cu petrosin sau alte lichide inflamabile, focul in camere va fi stins, nu se va fuma si nu se va utiliza focul deschis, iar geamurile vor fi deschise.
Art. 47
Substantele inflamabile si combustibile se pastreaza in bidoane inchise sau cisterne, indicandu-se prin etichete continutul acestora, asigurand respectarea normelor PSI.
Art. 48
Materialele inflamabile de intretinere si curatenie (neofalina, benzina, ceara de parchet) vor fi pastrate in boxe separate cu respectarea normelor PSI.
Art. 49
Utilizarea substantelor insecticide se va face de catre personal de la firme specializate sau de personal propriu specializat in acest scop.
Art. 50
Este interzisa folosirea substantelor insecticide necunoscute.
Art. 51
Substantele insecticide se vor pastra in spatiu, special amenajat, ventilat natural, in recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care il prezinta.
Art. 52
Camerele si locurile de odihna vor fi dotate cu scrumiere, iar holurile, coridoarele si scarile vor fi dotate cu scrumiere si vase cu picior pentru aruncarea resturilor de tigari si chibrituri aprinse.
Art. 53
Este interzisa amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, langa balustradele scarilor sau pe caile de evacuare.
Art. 54
Aprinderea si stingerea focului in camerele cu sobe incalzite cu gaze naturale se vor efectua de catre personalul de serviciu, instruit in acest scop, care va controla la intervale relativ scurte daca focul arde.
Art. 55
Cheile de inchidere si deschidere a gazului metan se vor pastra de catre persoanele de serviciu, fiind interzis chiriasilor sa manevreze robinetele de gaze de la sobele de incalzit din camere.
Art. 56
Este interzisa functionarea lifturilor fara verificarile tehnice periodice, prevazute de cartea tehnica a instalatiei si a Prescriptiilor tehnice ISCIR.
Art. 57
Intretinerea si reviziile tehnice ale lifturilor se fac numai de catre persoane specializate si autorizate in acest scop.
Art. 58
Covoarele care acopera scarile vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidentala a personalului si a chiriasilor.
Art. 59
Este interzisa utilizarea aparatelor care prezinta pericol de incendiu (resouri, spirtiere, lampi cu gaze etc.) in camerele destinate cazarii din vile, cabane si popasuri turistice construite din lemn.
Art. 60
Activitatile cu privire la spalatorie, croitorie, lustruit incaltaminte etc. se vor desfasura pe baza normelor specifice pentru prestari de servicii.
Art. 61
Centralele termice proprii structurilor de primire turistice vor fi exploatate de personal calificat si autorizat, conform normelor specifice si a Prescriptiilor tehnice ISCIR.
Art. 62
Este interzisa curatarea geamurilor din exteriorul constructiilor, fara schele, platforme, nacele special amenajate si fara asigurarea cu centuri de siguranta a executantilor.

3.2. Folosirea aparatelor si dispozitivelor

Aspiratorul de praf
Art. 63
Aspiratorul de praf, indiferent de tip si capacitate, trebuie sa fie dotat cu cordon electric care sa aiba conductor de nul.
Art. 64
Este interzisa folosirea aspiratorului cu defectiuni de functionare a motorului sau cordonul de alimentare cu izolatia deteriorata.
Art. 65
Utilizarea aspiratorului se va face dupa o verificare a functionarii motorului, starea furtunului, a anexelor si a cordonului de alimentare cu energie electrica. Daca se constata defectiuni in functionare, se va solicita interventia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic).
Art. 66
Folosirea aspiratoarelor care efectueaza si alte operatii pentru care sunt prevazute o serie de dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de catre firma producatoare.
Art. 67
Este interzisa utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substantelor insecticide sau a substantelor explozive.
Masina de curatat podele
Art. 68
Masina de curatat podele se va utiliza conform prevederilor instructiunilor elaborate de firma constructoare.
Art. 69
Inainte de conectarea masinii la reteaua de curent electric se va verifica daca toate dispozitivele sunt bine fixate.
Art. 70
Este interzisa exploatarea masinii de curatat podele fara a fi legata la nulul de protectie.
Art. 71
Persoanele numite pentru manevrarea masinii de spalat podele vor fi instruite in acest scop si dotate cu echipament de protectie electroizolant.
Art. 72
La terminarea lucrului, la masina de spalat podele, se vor demonta toate dispozitivele folosite si se vor curata, inlaturandu-se toate impuritatile colectate in timpul spalarii.
Dispozitive nacela pentru intretinerea fatadelor constructiilor inalte (curatarea geamurilor)
Art. 73
Dispozitivele de tip nacela utilizate la curatarea geamurilor in exteriorul constructiilor inalte vor fi puse in functiune dupa autorizarea ISCIR.
Art. 74
Este interzis accesul persoanelor straine in nacela si pe instalatii.
Art. 75
Urcarea in nacela si coborarea din aceasta trebuie sa se faca numai in timpul stationarii si numai prin locurile special amenajate in acest scop. Urcarea sau coborarea de pe nacela a persoanelor autorizate trebuie sa se faca cu mainile libere.
Art. 76
(1)Este interzisa utilizarea dispozitivelor pentru intretinerea fatadelor daca temperatura aerului este sub minus 20oC.
(2)Se vor respecta prevederile prevazute in cartea tehnica a dispozitivelor privind conditiile de exploatare.
Art. 77
Este interzisa depasirea sarcinii maxime inscrisa pe nacela dispozitivelor.
Art. 78
Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor de intretinere a fatadelor daca dispozitivele lor de siguranta prevazute in cartea tehnica nu sunt in perfecta stare de functionare.
Art. 79
Este interzisa pastrarea in nacela a imbracamintei, materialelor de sters, sculelor, pieselor de schimb.
Art. 80
Toate miscarile nacelelor precum si franarea acestora trebuie sa se execute foarte lin, fara smucituri.
Art. 81
Verificarile, reviziile si reparatiile se vor efectua, conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica a instalatiei, periodic, in functie de orele de utilizare si vor fi evidentiate in registrul de bord.
Art. 82
La toate punctele unde se actioneaza pentru manevrarea nacelei, trebuie afisate indicatii privind modul corect de utilizare in conditii de securitate.
Art. 83
Pe fiecare instalatie se vor afisa instructiuni cu masurile ce trebuie asigurate la utilizarea acestora fara pericole, precum si verificarile ce se impun a fi efectuate inainte de punerea in functiune, prevazute de cartea tehnica.
Art. 84
Reviziile si reparatiile vor fi efectuate de persoane autorizate, conform prevederilor din Prescriptiile tehnice ISCIR.
Art. 85
Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:
- sa consemneze in registrul de supraveghere a instalatiei pe care o deserveste, starea acesteia, atat la primirea cat si la predarea serviciului;
- sa cunoasca instalatia pe care o deserveste si sa asigure continuu buna ei functionare;
- sa interzica accesul persoanelor straine in nacela;
- sa intretina curatenie in instalatie si in nacela;
- sa urce si sa coboare de pe nacela numai prin locurile special amenajate in acest scop si sa aiba mainile libere;
- sa cunoasca miscarile ce se efectueaza cu nacela;
- sa aduca nacela in parcare la terminarea operatiei de curatare a geamurilor, conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica.

4. Structuri de servire a mesei

Art. 86
Structurile de servire a mesei sunt obligate sa respecte prevederile Normelor sanitare si ale Normelor generale de protectia muncii.
Art. 87
(1)Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si laboratoare de cofetarie-patiserie, precum si servirea acestora in saloane sau in alte locuri destinate acestui scop.
(2)Prevederile de norma privind structurile de servire a mesei se refera la activitatile de pregatire a alimentelor prin tratare termica si la rece.
Art. 88
Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitatea muncii, spatiile de productie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de volumul activitatii si in functie de tehnologiile din productia culinara.
Art. 89
In structurile de servire a mesei cu un numar sub 150 locuri la mese prelucrarile primare - transare, pregatirea carnii, pestelui si a legumelor se pot efectua in cadrul bucatariei propriu-zise, in locuri special repartizate sau in nise dotate cu utilaje si mobilier adecvat acestor operatii. Fiecare loc de munca va fi marcat prin indicatoare si va fi dotat cu mese si ustensile separate pentru carne cruda si carne fiarta, pentru peste, zarzavat etc.
Art. 90
Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea carnii, pestelui, zarzavatului si legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de cate ori este nevoie.
Art. 91
Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de productie si din operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci din material plastic, in recipiente etanse, confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare sau sa intre in descompunere.
Art. 92
Unitatile de alimentatie publica care au sectii de productie trebuie sa-si stabileasca o zona pentru depozitarea gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de locul alimentar si amenajat conform normelor sanitare.
Art. 93
La instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor, precum si a altor echipamente tehnice folosite in alimentatia publica (restaurante, cantine, bufete, baruri etc.) se vor respecta urmatoarele:
- tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin cartea tehnica, privind exploatarea utilajelor, instalatiilor, aparatelor etc.;
- prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea componentei, a caracteristicilor tehnice si functionale precum si a conditiilor tehnice de executie, montaj si receptie, a mijloacelor tehnice din dotare;
- prevederile documentatiei tehnice referitoare la periodicitatea si conditiile tehnice de efectuare a verificarilor si reparatiilor;
- instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie, privind exploatarea acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si automatizare prevazuta.
Art. 94
Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari si bucatari auxiliari) este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative.
Art. 95
In bucatarii sau alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii incaperilor.
Art. 96
Curatarea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii persoanelor in zona de lucru.
Art. 97
Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucreaza (masini de gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante, friteuza, cuptoare de diferite tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Art. 98
Este interzisa aprinderea focului la masinile de gatit la care se utilizeaza combustibil gazos sau injectoare cu combustibil lichid, de catre persoane neinstruite.
Art. 99
Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de bucatarie etc. vor fi remediate numai de catre persoane calificate de specialitate (mecanici, electricieni etc.).
Art. 100
Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior. Este interzisa folosirea incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai).
Art. 101
Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru prevenirea accidentelor prin oparire.
Art. 102
Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe rafturi.
Laboratorul de cofetarie-patiserie
Art. 103
Exploatarea utilajelor si instalatiilor cu care este dotata cofetaria-patiseria (malaxoare, mixere, roboti universali, cuptoare electrice si cu gaze etc.) se va face numai de catre persoane instruite, conform prevederilor cartilor tehnice respective.
Art. 104
Persoanele care manevreaza semipreparatele si preparatele in camerele sau dulapurile frigorifice vor evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea imbolnavirilor.
Carmangerie
Art. 105
Activitatea se va desfasura in succesiunea operatiilor, in flux fara incrucisari (transat, tocat carne, malaxor, tras mici si carnati, afumat etc.).
Art. 106
Este interzisa folosirea utilajelor actionate electric din carmangerie fara asigurarile masurilor de electrosecuritate prevazute de Normele generale de protectia muncii, Normele specifice din Anexa 1 -poz.11 si standardele in vigoare, precum si fara aparatori la organele de miscare.
Art. 107
Afumatorul va fi prevazut cu sistem de evacuare a fumului. Este interzisa functionarea afumatorului in situatia in care emana fum in interiorul incaperii de lucru.
Art. 108
Ferastraiele actionate electric pentru taiatul oaselor se vor utiliza conform prevederilor din cartea tehnica, referitor la masurile de securitate ce trebuie respectate, iar personalul va fi instruit in acest scop.
Art. 109
Cutitele utilizate la transarea carnii se vor purta in suporturi speciale (teci). Este interzis purtarea cutitelor in buzunare.
Art. 110
Resturile rezultate din prelucrarea carnii si oasele nefolositoare vor fi colectate in recipiente speciale cu care se vor transporta zilnic la punctul de depozitare a deseurilor menajere.
Art. 111
Pentru prevenirea riscurilor de alunecare cat si a unui focar de infectie, pardoseala se va spala zilnic, dupa terminarea operatiilor respective.
Pregatirea pestelui
Art. 112
Bazinele de apa vor fi prevazute cu gratare de lemn amplasate pe pardoseala, pentru prevenirea riscurilor de alunecare.
Art. 113
Transarea pestelui se va efectua cu atentie, folosind cutite speciale.
Art. 114
Operatiile legate de prepararea pestelui crud se efectueaza in conditiile prevazute de Normele de igiena a alimentelor si protectia sanitara a acestora.
Pregatirea preparatelor reci
Art. 115
Utilizarea instalatiilor din dotare (instalatii frigorifice, vitrine frigorifice, dispozitive pentru stors fructe, masina de taiat mezeluri) se va face cu respectarea prevederilor din cartile tehnice respective, cu privire la masurile de prevenire a accidentelor.
Art. 116
La fiecare utilaj, instalatie, aparat din dotare se vor afisa, in mod obligatoriu, instructiuni de utilizare in conditii sigure, iar personalul care le exploateaza va fi instruit in acest scop.

5. Exploatarea utilajelor din structurile de servire a mesei

5.1. Utilaje si instalatii pentru pregatirea alimentelor prin tratare termica

Utilaje si aparate care functioneaza cu abur
Art. 117
Este interzisa prepararea unor compozitii fara fluiditate pentru prevenirea incalzirilor excesive si neuniforme a peretilor, utilajelor, agregatelor.
Art. 118
Utilajul nu se pune in functiune, decat atunci cand este incarcat complet.
Art. 119
Alimentarea cu abur se va face in limitele de presiune joasa (0,4-0,7) bari, cu exceptia autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indica presiunea maxima de regim.
Art. 120
Introducerea aburului in mantaua de incalzire se controleaza pana la evacuarea aerului din acestea, respectiv pana la iesirea aburului.
Utilaje alimentate cu energie electrica
Art. 121
Utilajele actionate electric se vor exploata si respectiv instala in conditiile prevazute de Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice si in conformitate cu standardele pentru aparatele electrice de gatit.
Art. 122
Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in stare de functionare, prevazut de proiectant.
Art. 123
Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate.
Art. 124
In situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante si de pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc.
Art. 125
Este interzisa racirea plitelor cu apa pentru a se evita fisurarea acestora si producerea de scurtcircuite la instalatia electrica.
Utilaje actionate cu combustibil gazos si lichid
Art. 126
Utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala si exploata in conformitate cu normele specifice pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale, Normativului 16-67.
Art. 127
Instalatiile trebuie sa fie prevazute cu un sistem de obturare (clapeta) care sa retina gazul cand acesta revine pe conducta dupa o eventuala intrerupere de la retea.
Art. 128
Pentru spatiile inchise (cuptor, masini de gatit cu plita cu cuptor etc.) instalatiile vor fi prevazute cu sistem automat de ardere a gazului, cu flacara de veghe.
Art. 129
In lipsa aparaturii de automatizare, instalatiile cu arzatoare in spatii inchise cat si masinile de gatit cu mai multe arzatoare, pentru siguranta, vor fi prevazute cu o teava de fuga a flacarii, care are controlul de reaprindere a arzatorului stins din cauza manevrarii gresite sau peste care s-a varsat mancare.
Art. 130
Evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate conform normelor in vigoare.
Art. 131
Este interzisa evacuarea gazelor arse prin hota de absorbtie cu exceptia resourilor sau flacarii deschise si numai in conditiile prevazute de Normativul 16-76.
Tipuri de utilaje pentru tratarea termica a alimentelor. Marmita actionata cu abur
Art. 132
Este interzisa utilizarea marmitei fara manometru de presiune in stare de functionare, verificat conform normativelor in vigoare.
Art. 133
Este interzisa folosirea robinetelor cu garnituri defecte si fara o etansare perfecta.
Art. 134
La deschiderea capacului, lucratorul care utilizeaza marmita trebuie sa stea la o distanta care sa-i permita evitarea oparirii cu abur sau cu lichid fierbinte.
Art. 135
Scoaterea continutului din marmita se va efectua cu multa atentie, folosindu-se in acest scop polonice cu coada lunga si vase de capacitate redusa care sa permita o manevrare usoara.
Art. 136
Defectiunile ce se constata in functionarea marmitei vor fi remediate de persoane cu calificare in domeniul respectiv.
Oale sub presiune
Art. 137
Inainte de punerea in functiune se verifica daca robinetul de golire este inchis.
Art. 138
Dupa introducerea alimentelor in oala se verifica daca usa este bine inchisa.
Art. 139
Este interzisa folosirea oalei sub presiune fara dispozitivele de semnalizare si siguranta in stare de functionare.
Art. 140
In timpul procesul de fierbere becurile de semnalizare trebuie sa fie aprinse.
Art. 141
Este interzisa deschiderea usii pana cand nu se aude semnalul sonor, becurile de semnalizare se sting, iar cel verde se aprinde.
Art. 142
Daca manometrul de presiune indica in zona de avertizare (rosie) se opreste imediat functionarea aparatului si se apeleaza la persoane cu calificare de specialitate pentru remedierea defectiunii.
Masini de gatit cu plita
Art. 143
Instalarea masinilor de gatit cu plita se va efectua de catre persoane cu calificare de specialitate si dupa caz autorizate.
Art. 144
Inainte de punerea in functiune a masinilor de gatit se va verifica starea sistemului de alimentare (electric, cu arzator cu gaze, injector pentru combustibil lichid).
Art. 145
Punerea in functiune a masinilor de gatit cu plita incalzite electric, se va face conform prevederilor din Cartea tehnica a instalatiei respective.
Art. 146
Manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea masurilor de electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare.
Art. 147
Actionarea butoanelor de la masina de gatit cu plita electrica se va face numai cu mana uscata, stand pe un covor de cauciuc.
Art. 148
La masinile de gatit incalzite cu gaze naturale, inainte de aprinderea focului, obligat se va verifica daca nu sunt scapari de gaze, daca toate robinetele sunt bine inchise si etanse.
Art. 149
In cazul in care se constata scapari de gaze se iau masuri de ventilare a incaperii, nu se actioneaza intrerupatoarele de la lumina, nu se utilizeaza foc deschis si se evita orice posibilitate de initiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv.
Art. 150
Remedierea scaparilor de gaze se va efectua de catre o persoana autorizata in instalatii de gaze.
Art. 151
La masinile incalzite cu combustibil lichid este interzisa utilizarea injectoarelor care au scapari de combustibil pe la imbinari.
Art. 152
Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizandu-se o vergea metalica prevazuta la capat cu un tampon de azbest ce se va inmuia in petrol.
Art. 153
Tamponul astfel inmuiat se aprinde cu chibritul, dupa care vergeaua se va introduce in masina pana in dreptul arzatorului de gaze sau injectorului dupa care se da drumul progresiv la combustibil prin robinetul de la conducta de gaz metan sau motorina.
Art. 154
Oprirea functionarii arzatorului si a injectorului (stingerea flacarii) se face prin inchiderea robinetelor de alimentare cu combustibil.
Art. 155
Pentru prevenirea incendiilor la masinile ce utilizeaza combustibil solid (lemn, carbune etc.), acesta va fi, de dimensiuni care sa permita introducerea completa in spatiul de ardere, in asa fel ca in timpul procesului de combustie sa nu cada in exterior parti aprinse.
Art. 156
Este interzisa arderea combustibilului solid cu usa deschisa de la spatiul unde are loc combustia.
Art. 157
Este interzisa amorsarea aprinderii combustibilului solid cu substante inflamabile cu viteza de reactie violenta (benzina si altele similare).
Art. 158
Capacele si ochiurile plitelor masinii de gatit, trebuie sa fie pe timpul functionarii inchise (la locul lor) pentru a se evita emanatia gazelor si fumului in exterior.
Art. 159
Este interzisa utilizarea masinilor de gatit cu plita fisurata sau sparta.
Masini de gatit tip aragaz cu cuptor sau resou
Art. 160
Masinile de gatit tip aragaz cu cuptor sau resou se vor utiliza numai daca au complete toate capacele-ciuperca la arzatoare.
Art. 161
Este interzisa largirea orificiilor de ardere.
Art. 162
Inainte de folosire se va verifica cu apa si sapun daca sunt scapari de gaze la partile care se imbina. Este interzis ca aceasta (verificarea) sa se faca cu flacara.
Art. 163
Este interzisa folosirea buteliilor de aragaz fara regulator de presiune.
Art. 164
Montarea regulatorului la butelie se face dupa ce in prealabil s-a verificat daca robinetul este inchis, dupa care se va desuruba busonul de siguranta.
Art. 165
Este interzis transportul buteliei de aragaz fara busonul de siguranta (piulita) si capacul de protectie al robinetului (corpul de bronz) montate.
Art. 166
Manevrarea buteliei de aragaz se va efectua fara lovirea brusca a acesteia.
Art. 167
Amplasarea buteliei se va face in pozitie verticala, la distanta de cel putin 1m fata de sursa de incalzire.
Art. 168
Este interzisa folosirea unor furtunuri de alte tipuri in locul celor special realizate, pentru racordarea buteliei la arzator.
Art. 169
Furtunul de racordare trebuie sa fie in perfecta stare, sa nu aiba crapaturi si scapari de gaze.
Art. 170
Prinderea furtunului de cele doua capete, butelie si respectiv resou, se va efectua prin colier metalic.
Art. 171
Este interzisa incalzirea buteliei cu apa calda sau cu alte mijloace, pentru marirea presiunii.
Art. 172
Este interzisa utilizarea altor tipuri de butelii decat cele de constructie standardizata si verificate periodic de organizatiile abilitate.
Art. 173
Aprinderea aragazului se va face de la o sursa de foc (chibrit, aparat electric de produs scantei etc.) care se va apropria de arzator, deschizand treptat robinetul (busonul) masinii ce urmeaza a fi pusa in functiune.
Art. 174
Pe timpul cat arzatoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb sa nu curga din vase si sa stinga flacara, producand acumulari de gaze ce pot determina explozii.
Art. 175
Este interzisa aprinderea focului in incaperile in care se simte miros caracteristic de gaze odorizate. In aceste situatii, imediat se va ventila incaperea prin deschiderea ferestrelor sau alte sisteme de ventilare.
Art. 176
Remedierea defectiunilor (neetanseitatilor) se va efectua de o persoana special calificata.
Cuptoare pentru copt si fiert
Art. 177
Cuptoarele incalzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instructiunilor elaborate de fabrica producatoare si a Normelor specifice de securitatea muncii (Anexa 1 poz.4).
Art. 178
Cuptoarele electrice se vor exploata respectand prevederile din cartea tehnica (in functie de tipul acestora) si Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice.
Art. 179
Daca la utilizare temperatura manerelor de manevrare a diferitelor usi o depaseste pe cea din mediile normale, acestea vor fi confectionate din materiale izolante.
Art. 180
Burlanele pentru evacuarea emanatiilor rezultate in timpul procesului de copt vor fi racordate la cosurile de fum care trebuie sa fie curatate periodic.
Art. 181
Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati de panza).
Art. 182
Incaperile in care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalatii de ventilare locala si generala, pentru asigurarea unui climat conform prevederilor Normelor generale de protectia muncii.
Cuptor cu microunde
Art. 183
Este interzisa introducerea obiectelor din metal in cuptor.
Art. 184
Este interzisa pornirea cuptorului cu microunde cu usa deschisa.
Art. 185
Este interzisa scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguranta.
Art. 186
Este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe suprafata de protectie a acestuia.
Art. 187
Defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de catre personal specializat.
Tigaie basculanta
Art. 188
Pentru prevenirea accidentelor la folosirea tigaii basculante, se vor respecta urmatoarele reguli :
- in momentul deschiderii capacului, bucatarul trebuie sa stea la o distanta care sa-i permita evitarea oparirii cu abur;
- alimentele ce se prajesc in grasimi nu trebuie sa fie umede, iar introducerea si scoaterea din tigaie se va face cu spumator plat sau cu furcheta de bucatarie;
- grasimea folosita la procesul de prajire se va scoate din tigaie dupa ce aceasta s-a racit, prin aplecarea tigaii cu partea din fata in jos, colectarea efectuandu-se in vase de capacitate mare evitandu-se deversarea pe picioarele lucratorului.
Art. 189
Tigaia basculanta va fi prevazuta cu hota pentru captarea emanatiilor rezultate din procesul de prajire.
Art. 190
Dupa terminarea operatiei, tigaia se spala cu apa calda si detergent. De asemenea se va spala si pavimentul in zona tigaii pentru inlaturarea petelor de grasime ce au cazut din tigaie.
Gratar pentru prepararea fripturilor
Art. 191
Gratarele pentru preparat fripturi si alte specialitati din carne, indiferent de sursa de incalzire folosita (mangal, gaze sau energie electrica) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie dotata cu hota pentru evacuarea emanatiilor rezultate din procesul de frigere;
- la gratarele cu gaze, fripturile nu vor veni in contact cu flacara, difuzarea caldurii se va realiza prin intermediul unei placi de fonta asezata deasupra arzatorului;
- placile (plitele) din fonta vor fi prevazute cu nervuri si cu sistem de colectare a grasimilor ce rezulta din procesul de frigere a preparatelor din carne.
Art. 192
Gratarele cu rezistenta electrica sau raze infrarosii se vor utiliza in conformitate cu instructiunile prevazute de cartile tehnice si Normele specifice de utilizare a energiei electrice.
Art. 193
Manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci lungi din metal cu manere izolate si cu cleste special confectionat.
Art. 194
Este interzisa utilizarea gratarelor cu crapaturi in placile incalzite electric.
Friteuza
Art. 195
Instalarea acestui utilaj se va face de catre personal calificat, cu respectarea Normelor specifice de utilizare a energiei electrice.
Art. 196
Se va respecta nivelul uleiului din cada (bazin) prevazut de cartea instalatiei, in limitele de nivel marcat pe bazin.
Art. 197
Preparatele ce urmeaza a fi prajite in bazin trebuie sa fie bine scurse de apa.
Art. 198
Preparatele vor fi asezate in cosuri metalice, din sarma, si nu direct in bazinul friteuzei.
Art. 199
Curatarea bazinului friteuzei se va face cand uleiul are o temperatura nepericuloasa producerii de accidente prin arsuri.
Art. 200
Este interzisa incalzirea bazinului gol (fara ulei).

5.2. Masini pentru mecanizarea muncii in bucatarii

Robotul universal pentru bucatarii si cofetarii
Art. 201
Este interzisa montarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operatiilor dorite, fara ca masina sa fie decuplata, in prealabil, de la reteaua de alimentare cu energie electrica (tablou de comanda).
Art. 202
Dupa fixarea dispozitivului-anexa, masina se pune in functiune in gol pentru a se verifica daca aceasta a fost montata corect.
Art. 203
Pe timpul lucrului masina va fi supravegheata in permanenta de catre un lucrator instruit pentru folosirea acesteia, iar la aparitia unei functionari anormale va actiona butonul de oprire.
Art. 204
La introducerea in sistemul de alimentare a produselor ce se prelucreaza (carne, legume, fructe etc.) se vor utiliza sistemele din dotarea masinii pentru operatia specifica.
Art. 205
Este interzisa apasarea produselor cu mana spre sistemele active ale dispozitivelor.
Art. 206
La terminarea operatiilor la robot, acesta se deconecteaza de la butonul de oprire si de la automatul de pornire.
Art. 207
Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) inainte de deconectarea mecanica si electrica a masinii.
Art. 208
Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spala, usca si depozita in dulapul masinii.
Malaxorul pentru framantat si amestecat
Art. 209
Amplasarea malaxorului se va face respectand distantele care sa permita alimentarea si golirea acestuia cu usurinta.
Art. 210
Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu masina oprita.
Art. 211
Este interzis sa se introduca mainile sau alte ustensile in cuva malaxorului, in timpul functionarii.
Art. 212
Este interzisa utilizarea malaxorului fara aparatoare de protectie la cuva.
Art. 213
Inainte de introducere in cuva malaxorului compozitia ce urmeaza a fi prelucrata (carne, aluat etc.) va fi controlata pentru inlaturarea eventualelor unelte, corpuri tari, case ce ar putea ramane in continutul acesteia.
Art. 214
Este interzisa curatarea masinii fara a fi deconectata de la reteaua de alimentare.
Masina electrica de tocat carne
Art. 215
(1)Instalarea masinilor electrice de tocat carne, se va face conform prevederilor din cartea tehnica, de catre persoane calificate.
(2)Exploatarea si intretinerea acestora se va face conform instructiunilor proprii.
Art. 216
Interventia la masina, in cazul blocarii se va face numai dupa oprirea ei.
Art. 217
Este interzis a se utiliza masina fara palnie de alimentare si fara dispozitivul maner din lemn sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc.
Art. 218
Este interzis presarea carnii, legumelor, fructelor etc. cu mana in palnia de alimentare a masinii de tocat carne actionata electric.
Art. 219
Masina de tocat carne, antrenata prin curele de transmisie, va fi prevazuta cu aparatori de protectie la partile in miscare.
Art. 220
Fixarea accesoriilor la masina de tocat carne, se va face dupa ce masina a fost decuplata de la tabloul de alimentare cu energie electrica. Curatarea si spalarea masinii se va efectua conform instructiunilor proprii.
Art. 221
Masinile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protectie. Este interzisa utilizarea de cordoane electrice improvizate, cu izolatia defecta.
Masina de spalat si curatat cartofii
Art. 222
Masina va fi instalata de catre persoane calificate corespunzator, respectandu-se prevederile standardelor si normelor de electrosecuritate, tinand seama de conditiile de exces, de umiditate in care lucreaza masina.
Art. 223
La punerea in functiune a masinii se vor verifica urmatoarele:
- daca discul pietrei abrazive este deteriorat sau prezinta fisuri, iar in cazul masinii cu tambur se va verifica starea acestuia;
- starea fizica si intinderea curelelor de transmisie; in cazul in care se constata ca acestea sunt deteriorate (rupte sau lejere) se va apela la persoane de specialitate pentru remedierea defectiunii.
Art. 224
Inainte de introducerea cartofilor in masina pentru a fi curatati, se vor controla pentru a nu fi amestecate cu acestia alte corpuri straine si tari ce pot deteriora discul.
Art. 225
Este interzisa introducerea mainilor, paletelor sau a oricaror altor obiecte in timpul functionarii, prin gura de alimentare a masinii.
Art. 226
In cazul in care masina se blocheaza, aceasta va fi deconectata prin butonul de oprire si de la reteaua electrica prin automatul de protectie (intrerupator) si se va apela la o persoana calificata pentru deblocare (mecanic de intretinere).
Art. 227
In dreptul masinii se va asigura un gratar de protectie din lemn, pe care va sta lucratorul care o utilizeaza.
Art. 228
La terminarea operatiei de spalare si curatare a cartofilor, se va opri masina de la butonul de oprire si se va deconecta de la reteaua de alimentare cu energie electrica, prin intrerupatorul de protectie.
Art. 229
Masinile dotate cu sisteme automate de programare a timpului de spalare-curatare a cartofilor si microintrerupatoare la capacul de alimentare, se vor exploata conform instructiunilor din cartea tehnica.
Masina de taiat mezeluri sau paine
Art. 230
Amplasarea masinilor de taiat mezeluri si a celor de taiat paine se va face in asa fel ca accesul la ele sa se faca cu usurinta.
Art. 231
Fixarea mezelurilor pe masa mobila se face cu dispozitivul din dotarea masinii prevazut cu manere de presare a produselor si manevrare a masei mobile.
Art. 232
Este interzisa tinerea mezelurilor si a painii cu mana in timpul taierii acestora de cutitul masinii.
Art. 233
Feliile de mezeluri sau de paine vor fi luate cu o paleta destinata in acest scop.
Art. 234
Este interzisa manevrarea masinilor de taiat mezeluri si paine de persoane neinstruite.
Art. 235
Curatarea masinilor se va face dupa ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent prin scoaterea stecherului.
Mixer fix pentru maioneze si creme
Art. 236
Masina se instaleaza de catre un specialist care trebuie sa respecte prevederile standardelor de electrosecuritate si ale Normelor specifice de utilizare a energiei electrice precum si prevederile privind distanta fata de alte utilaje etc.
Art. 237
Este interzisa interventia la masina pentru inlaturarea unor defectiuni precum si pentru curatarea acesteia in timpul functionarii.
Art. 238
Pentru remedierea unor defectiuni precum si pentru montarea si demontarea sculelor la axul de actionare, masina se va deconecta, in prealabil, de la reteaua de alimentare, prin actionarea intrerupatorului.
Art. 239
Cuva malaxorului va fi prevazuta cu manere pentru manevrare si va fi bine fixata pe batiul masinii cu cleme basculante pentru impanare.
Art. 240
Sistemul de antrenare (motor - axul sculei) va fi protejat cu o aparatoare fixata prin suruburi care nu se va
indeparta decat in situatia interventiilor pentru remedierea unor defectiuni.
Art. 241
Este interzisa functionarea mixerului fara aparatoare in zona activa a sculelor (batatoare).
Masina de preparat inghetata
Art. 242
La punerea in functiune a masinii de preparat inghetata se va verifica daca toate dispozitivele sunt corect montate.
Art. 243
Este interzisa utilizarea masinii de preparat inghetata fara aparatoare de protectie deasupra cazanului unde se prepara amestecul respectiv pentru inghetata.
Art. 244
Montarea si folosirea masinii se va face, in functie de tip, conform instructiunilor emise de firma constructoare (cartea tehnica).
Art. 245
Este interzisa functionarea masinii, in timpul alimentarii cu compozitia de inghetata.
Art. 246
Este interzisa introducerea in masina a compozitiei de inghetata in stare fierbinte. Racirea compozitiei se va face intr-un loc care sa previna accidentarea prin oparire a persoanelor.
Art. 247
Amestecarea compozitiei in timpul fierberii se va face in asa fel incat sa nu se produca stropiri sau deversari.
Art. 248
Remedierea eventualelor defectiuni ce apar in functionarea masinii se face numai de catre persoane calificate, de specialitate.
Art. 249
Demontarea diferitelor dispozitive si spalarea masinii, se va face dupa ce acesta a fost deconectata da la reteaua de alimentare cu energie electrica.
Aparate de bucatarie actionate electric
Art. 250
Aparatele de bucatarie actionate electric se vor instala si exploata in conditiile prevazute de cartile tehnice.
Art. 251
Este interzisa folosirea aparatelor de bucatarie conectate la prize electrice fara nulul de protectie si dispozitive de deconectare automata la aparitia eventualelor defecte.
Art. 252
Este interzisa folosirea aparatelor fara aparatura de masura si control in stare de functionare.
Art. 253
Este interzisa folosirea aparatelor cand partile care nu sunt, in mod normal, sub tensiune curenteaza.
Art. 254
Repararea, curatarea si spalarea aparatelor de bucatarie se va face dupa ce au fost deconectate de la reteaua de alimentare cu energie electrica (scoaterea stecherului din priza).
Unelte si scule pentru bucatarie
Art. 255
Uneltele si sculele pentru bucatarie vor fi intretinute corespunzator si se vor pastra pe sortimente, in locuri destinate acestui scop.
Art. 256
Este interzisa folosirea uneltelor fara manere, cu margini agatatoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite etc.

5.3. Masina de spalat vase si pahare

Art. 257
Masina de spalat vase va fi amplasata intr-un spatiu complet separat de bucatarie.
Art. 258
Instalarea masinii de spalat vase se va face de catre persoane calificate (mecanici, electricieni) care vor respecta masurile de electrosecuritate prevazute de standardele si normele specifice, tinand seama de mediul umed in care lucreaza.
Art. 259
Respectarea modului de exploatare si intretinere se va face potrivit instructiunilor furnizorului.
Art. 260
Instalatia electrica si echipamentul aferent se vor verifica periodic de catre personal autorizat dupa deconectarea masinii de la retea.
Art. 261
Este interzisa functionarea masinii cu partile laterale ale masinii neinchise complet.
Art. 262
Personalul care deserveste masina va purta echipamentul de protectie necesar (cizme, sort si manusi din cauciuc).
Art. 263
Curatarea masinii se va face dupa ce a fost deconectata de la reteaua electrica, urmata de golirea acesteia, prin manevrarea vanei de golire.

5.4. Utilaje pentru distribuit in salile de consumatie

Linii si utilaje pentru prepararea si desfacerea prin autoservire
Utilaje frigorifice
Art. 264
Utilajele frigorifice (dulapuri, tejghele, vitrine, mese reci si agregate) se vor instala si exploata, potrivit prevederilor din Normele specifice de securitatea muncii pentru instalatii frigorifice.
Art. 265
Amplasarea instalatiilor frigorifice se va face cu respectarea distantelor prevazute de Normele generale de protectia muncii, asigurand conditiile normale de lucru, evitand incomodarea vanzatorilor si cumparatorilor.
Art. 266
Se va asigura racirea condensatoarelor cu aer, prin curatarea periodica de praf si neacoperirea canalelor de aerisire si a aripioarelor de racire cu prosoape, materiale etc.
Art. 267
Este interzisa depozitarea diferitelor materiale pe instalatiile frigorifice si echipamentele aferente.
Art. 268
Evaporatoarele se vor dezgheta prin oprirea utilajului, deschiderea usilor sau a geamurilor glisante si indepartarea ghetii cu apa calda.
Art. 269
Pentru prevenirea alunecarii si protectia lucratorilor se vor folosi gratare din lemn depuse pe pardoseala in zona de lucru.
Art. 270
Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalatiilor frigorifice in conditii de securitate, conform prevederilor cartilor tehnice.
Art. 271
Defectiunile ce apar in functionarea instalatiilor frigorifice vor fi remediate numai de catre persoane de specialitate calificate.
Utilaje calde
Art. 272
Exploatarea utilajelor calde prevazute cu rezistente electrice libere (in aer) (mesele calde, spatiile calde de sub gratar) vor fi dotate cu aparatori care sa asigure atat circulatia aerului cat si prevenirea atingerii directe a rezistentei de catre lucratori.
Art. 273
La utilajele cu rezistente electrice imersionate in lichide de tip termoplonjor se va controla in mod sistematic daca nivelul lichidului este in limitele de nivel, marcate pe cuve (bain-marie-urilor).
Art. 274
La utilajele cu completare automata a apei calde din bazinele inchise, se va controla periodic starea de functionare a ventilului de alimentare cu flotor.
Art. 275
Aparatura de automatizare si control se va verifica inainte de a se pune in exploatare, conform instructiunilor prevazute in cartile tehnice, in functie de tipul instalatiei.
Art. 276
Este interzisa folosirea utilajelor calde de orice tip cu aparatura de automatizare defecta sau efectuarea unor modificari de scurtcircuitare a acesteia.
Art. 277
Este interzisa folosirea utilajelor calde fara izolatia termica a peretilor.
Art. 278
Manevrarea usilor, capacelor, ce se incalzesc se va face numai de la manerele termoizolante de protectie.
Art. 279
Este interzisa functionarea utilajelor calde cu usile deschise, iar in cazul bain-marie-urilor fara a respecta nivelul apei prevazut in cuva.
Art. 280
La instalarea utilajelor calde electrice se vor respecta prevederile Normelor de utilizare a energiei electrice.
Instalatii de distribuire a berii neimbuteliate
Instalatii de distribuire a berii din butoi
Art. 281
Inainte de montare, butoaiele cu bere vor fi controlate si in cazul in care se constata ca prezinta crapaturi prin care musteste berea, acestea se vor respinge.
Art. 282
Butoiul din care se distribuie berea se aseaza in pozitie verticala in incapere separata sau in boxa si va fi protejat cu aparatoare metalica special confectionata pentru prevenirea accidentelor, respectiv a unei eventuale explozii.
Art. 283
Dispozitivul de tras bere din butoi (sonda) va fi montat de catre o persoana bine instruita, fixand furtunul corect la aparatul de distribuire si respectiv la compresor sau butelia de CO2.
Art. 284
Este interzisa utilizarea compresorului de aer fara AMC in stare de functionare (regulator de presiune, supapa de siguranta si manometru de presiune).
Art. 285
Regulatorul de presiune va fi reglat ca la depasirea presiunii de 1,5 bar sa decupleze functionarea motorului electric al compresorului.
Art. 286
Manometrul si supapa de presiune se vor verifica periodic conform cartii tehnice a instalatiei si a normativelor in vigoare.
Art. 287
Priza de aer se va monta in zona in care aerul nu este viciat (praf sau alte substante).
Art. 288
Compresorul se pune in functiune dupa ce s-a constatat ca reglajele si racordarea furtunurilor la sistemul de distribuire sunt corect executate.
Art. 289
Daca in timpul functionarii compresorului se constata fisuri la butoi prin care se scurge berea, se va opri functionarea compresorului, iar butoiul se va goli de continut.
Art. 290
Recipientele de bioxid de carbon vor fi controlate la primire, refuzandu-se cele care prezinta defectiuni.
Art. 291
Recipientele de CO2 se vor depozita si folosi numai in pozitie verticala si asigurate impotriva rasturnarii.
Art. 292
Este interzisa folosirea recipientelor de CO2 la distribuirea berii din butoi, fara manometru si reductor de presiune reglat la presiunea de lucru 1,5 bar in stare de functionare.
Art. 293
Este interzisa amplasarea recipientelor de CO2 in apropierea surselor ce radiaza caldura (radiatoare, calorifere, sobe).
Art. 294
Este interzisa incalzirea recipientelor de CO2 cu diferite surse (foc, apa calda etc.) pentru realizarea unei goliri intr-o proportie mai mare.
Art. 295
Atat compresoarele cat si recipientele de CO2 vor fi verificate conform Prescriptiilor tehnice ISCIR.
Instalatii pentru racit si distribuit bere din tancuri (rezervoare)
Art. 296
Este interzisa utilizarea compresorului de aer fara aparatura de siguranta si control in stare de functionare (regulator de presiune, supapa de siguranta, manometru de presiune).
Art. 297
Tancul de bere va fi prevazut cu manometru si supapa reglata sa actioneze cand se depaseste presiunea de lucru.
Art. 298
Instalatia de racire se va exploata cu respectarea Normelor specifice de protectia muncii pentru instalatii frigorifice.
Art. 299
Instalatia de distribuire a berii din tanc va fi data in exploatare dupa ce a fost autorizata din punct de vedere ISCIR.
Art. 300
Remedierea eventualelor defectiuni ce apar in functionarea instalatiei se vor face numai de catre persoane calificate.

6. Salile de servire

Art. 301
Este interzisa folosirea vaselor din ceramica, portelan sau sticla, care prezinta crapaturi.
Art. 302
Pentru prevenirea exploziilor, in timpul verii, daca sifoanele sunt prea calde, introducerea lor in gheata se va face dupa o racire prealabila in apa rece.

7. Instalatii si utilaje frigorifice

Art. 303
Amplasarea agregatelor frigorifice se va face tinand seama de gabaritul acestora, de deschiderea usilor, de destinatia fiecaruia in asa fel incat sa se asigure distantele prevazute de Normele generale de protectia muncii pentru desfasurarea activitatii in conditii normale.
Art. 304
Instalatiile frigorifice cu compresoare la care agentii de racire sunt amoniacul, freonul si clorura de metil, se vor exploata conform Normelor specifice de securitatea muncii pentru instalatii frigorifice.
Art. 305
Instalatiile de alarmare se vor verifica zilnic de catre responsabilul locului de munca.
Art. 306
Reteaua electrica de iluminat va fi realizata conform Normelor de utilizare a energiei electrice in conditii de temperatura si umiditate ridicate.
Art. 307
Comutatoarele de lumina de la camerele frigorifice vor fi montate in exterior, langa usa de la intrare.

8. Masinile electrice si mecanice folosite in agrement

Art. 308
Locurile unde se amplaseaza electromasinile trebuie sa corespunda: normelor de igiena a muncii, sa fie plane si rezistente, sa fie ferite de scurgeri de apa, iar in jurul masinilor sa nu fie pericol de scapari de gaze sau alte surse de materiale inflamabile.
Art. 309
Este interzisa folosirea electromasinilor fara a fi dotate cu toate dispozitivele de protectie si fara instructiuni de exploatare in conditii de securitate, afisate la loc vizibil.
Art. 310
Instructiunile de exploatare ale masinilor aduse din import vor fi traduse in limba romana si afisate la loc vizibil.
Art. 311
Elementele de comanda manuala (parghii, butoane, manete, pedale etc.) vor fi astfel amplasate in asa fel incat sa fie, in mod vizibil, accesibile, iar manevrarea lor sa fie comoda din pozitie normala.
Art. 312
Toate elementele de comanda manuala vor fi prevazute cu indicatii clare, care sa indice felul comenzii.
Art. 313
Locurile si partile periculoase ale electromasinilor vor fi semnalizate prin indicatoare sau avertizoare vizibile.
Art. 314
Montarea-demontarea, intretinerea si repararea electromasinilor de orice tip se va efectua numai de catre personal calificat in specialitatea respectiva.
Art. 315
Verificarea si reparatia oricarei masini se va face numai dupa scoaterea din functiune prin deconectarea de la reteaua electrica.
Art. 316
Masina nou instalata va fi verificata din punct de vedere mecanic si al electrosecuritatii, dupa care i se face proba de functionare consemnata intr-un proces verbal ca aceasta corespunde pentru punere in exploatare.
Art. 317
Este interzisa punerea in functiune a electromasinilor de orice tip fara a fi legate la nulul de protectie si centura de impamantare.
Art. 318
Este interzisa utilizarea conductorilor de alimentare ce prezinta deteriorari ale izolatiei, care ar putea produce scurtcircuite in timpul functionarii masinilor.
Art. 319
Este interzisa functionarea electromasinilor cu partile aflate normal sub tensiune fara protectie impotriva atingerilor directe.
Art. 320
Este interzisa folosirea de prelungitoare care elimina protectia prin nulul de protectie.

9. Transport de persoane pe cablu

9.1. Generalitati

Art. 321
Prezentele norme specifice de securitatea muncii cuprind prevederi necesare pentru prevenirea accidentelor de munca la montarea, exploatarea, repararea si verificarea instalatiilor de transport persoane pe cablu, cum sunt: telecabinele, telegondolele, telebenele, telescaunele, teleschiurile si telesaniutele.
Art. 322
Proiectarea construirea, montarea si repararea instalatiilor de transport persoane pe cablu (teleferice) se vor executa de unitati specializate si autorizate conform prevederilor legale in vigoare.
Art. 323
Construirea, montarea si repararea telefericelor se efectueaza numai de catre unitati specializate, care dispun de mijloace tehnice corespunzatoare de executie si verificare si care sunt autorizate ISCIR.
Art. 324
Este interzisa punerea in functiune precum si exploatarea telefericelor fara autorizatie de functionare, eliberata conform prevederilor Prescriptiilor tehnice ISCIR.
Art. 325
Pe baza prezentelor Norme specifice de securitatea muncii si a Prescriptiilor tehnice ISCIR, beneficiarul va intocmi Regulamentul de exploatare care trebuie sa contina instructiuni detaliate privind functionarea, exploatarea si intretinerea telefericelor. Regulamentul de exploatare trebuie sa fie avizat conform prevederilor din Prescriptiile tehnice ISCIR.
Art. 326
Regulamentul de exploatare va fi elaborat pe tipuri de teleferice (telecabine, telegondole bicabluri, telegondole monocabluri, telescaune cu cuplare automata sau fixa, teleschiuri si telesaniute) si va contine toate datele privind siguranta in functionare a instalatiei de teleferic si a Normelor de securitatea muncii, conform instructiunilor de exploatare prevazute in proiect si prescriptiile tehnice ISCIR.

9.2. Executie si montaj

Traseul (gabarite)
Art. 327
Intre constructiile telefericelor, instalatii, piloni si obstacolele fixe care nu apartin instalatiei (cladiri) trebuie sa existe un spatiu liber care sa asigure conditii de securitatea muncii in timpul functionarii.
Art. 328
In tot timpul functionarii instalatiilor va trebui asigurata trecerea libera a vehiculelor pe toata lungimea traseului, tinandu-se seama de grosimea maxima a stratului de zapada, de gabaritul necesar al instalatiei si de inclinarile transversale si longitudinale ale vehiculelor.
Art. 329
Daca traseul de teleferic se desfasoara pe terenuri impadurite, mentinerea in perfecta stare a culoarului defrisat este obligatorie. Este de asemenea obligatoriu ca, periodic, conform instructiunilor de exploatare, sa se efectueze controale amanuntite asupra stabilitatii tuturor arborilor din preajma lizierei culoarului defrisat, care in cadere ar pune in pericol instalatia. Arborii fara stabilitate, uscati sau cu un stadiu avansat de putregai vor fi inlaturati.
Art. 330
In cazul in care traseul telefericului se afla in apropierea aeroporturilor, heliporturilor sau in zonele unde avioanele sau elicopterele zboara la mica inaltime in mod frecvent, traseul se va semnaliza corespunzator.
Salvarea pasagerilor
Art. 331
Fiecare teleferic, in functie de tipul instalatiei, va trebui sa dispuna de mijloace adecvate pentru salvarea pasagerilor in cazul in care readucerea lor in statie cu vehiculul instalatiei nu este posibila. Trebuie sa existe posibilitatea salvarii fara concursul pasagerilor.
Art. 332
Toate instalatiile de teleferice avand cabine fara insotitor trebuie sa fie dotate cu mijloace care sa permita accesul unei persoane din echipa de salvare la oricare din vehicule, care sa conduca de acolo salvarea pasagerilor.
Metodologia de salvare si echipamentul folosit trebuie sa fie prevazute in regulamentul de exploatare.
Art. 333
La traseele lungi de teleferic (peste 4 km) fara posibilitati de salvare cu cabina, va exista posibilitatea adapostirii temporare a pasagerilor coborati intr-o incapere (canton de refugiu) avand posibilitatea de incalzire.
Art. 334
Toate instalatiile de teleferice vor fi prevazute cu o trusa de prim ajutor, iar la una din statii va trebui sa existe cel putin o targa.
Viteza vehiculelor
Art. 335
Atat viteza maxima cat si viteza de revizie nu vor depasi valorile stabilite prin proiect.
Art. 336
Intervalul minim (in metri) intre doua vehicule succesive la teleferice va fi cel indicat de proiectant.
Art. 337
Montarea agatatorilor la teleschiuri nu va fi niciodata inferioara lungimii dispozitivului de tractare cu cablul complet desfasurat.
Cabluri
Art. 338
Cablurile care se folosesc la teleferice trebuie sa corespunda ca forma si dimensiuni si sa satisfaca conditiile prevazute in prescriptiile tehnice ISCIR si de standardele in vigoare.
Art. 339
Pentru evitarea deraierii cabinei nu se admite trecerea cabinelor peste imbinari cu mansoane, sau trecerea mansoanelor peste saboti sau saibe de orice fel.
Art. 340
La telefericul la care se admit mai multe matisari, distanta dintre doua matisari consecutive nu trebuie sa depaseasca valorile stabilite prin proiect si admise de prescriptiile tehnice ISCIR.
Art. 341
Toate cablurile telefericelor care trebuie sa fie intinse prin contragreutati sau alte sisteme prevazute prin proiect trebuie sa asigure o tensiune constanta a cablului.
Art. 342
Cand intinderea cablului de teleferic se face prin contragreutate plasata in fosa, se vor lua masuri de protejare contra patrunderii zapezii sau apelor fluviale in fosa; in eventualitatea patrunderii apei prin infiltratii subterane, se vor prevedea mijloace corespunzatoare de evacuare rapida a apei.
Art. 343
Montarea cablurilor se va face in asa fel incat sa fie evitata strivirea sau degradarea prin lovire, indoiri, contactul cu solul sau depuneri de impuritati, care ar duce la scurtarea vietii cablului.
Art. 344
Pentru a se evita aceasta degradare, la operatia de intindere a cablului se folosesc role speciale de protectie, asezate pe sol sau pe suporturi improvizate, bine consolidate si care inlatura contactul cablului cu solul.
Art. 345
La traversarea potecilor, drumurilor sau a locurilor circulate se vor planta esafodaje speciale de lemn, pentru protejarea cablului.
Art. 346
Depozitarea cablurilor pentru un timp mai indelungat se va face in incaperi inchise, la loc uscat, ferite de soare, ploaie, zapada sau substante corozive si prevazute cu un strat protector de unsoare speciala.
Art. 347
Tamburul pe care se afla cablul ce urmeaza a fi intins, va trebui sa fie asezat cu ajutorul unui ax pe doua reazeme, bine consolidate in fundatie.
Art. 348
Axul pe care ruleaza tamburul va fi bine consolidat pe cele doua reazeme, astfel ca derularea cablului sa se faca fara smucituri. Se interzice stationarea persoanelor in jurul tamburului pe o raza de zece metri in timpul intinderii cablului.
Art. 349
Cablul se va derula cu atentie, pentru a se evita formarea de bucle sau ochiuri. Nu se vor folosi rangi sau alte instrumente metalice.
Art. 350
Tensionarea cablurilor se va face cu atentie in asa fel incat lucrul sa se faca progresiv si uniform, fara smucituri si fortari. In prealabil este necesara asigurarea miscarii tuturor elementelor rotative, curatarea si ungerea canalelor, sabotilor pentru alunecare.
Art. 351
Toate utilajele si dispozitivele de montaj trebuie sa fie in stare de functionare si manipulate de catre personal instruit.
Art. 352
Inainte de inceperea operatiei de intindere a cablurilor se va controla ca acestea sa nu fie agatate pe traseu.
Art. 353
La executarea operatiei de intindere se vor organiza posturi mobile de observatie in functie de lungimea pe care se face intinderea.
Art. 354
Se interzice lucrul la operatia de intindere a cablului, daca nu s-a asigurat derularea tamburului printr-un sistem de derulare eficace.
Art. 355
La schimbarea cablului purtator, tractor sau purtator-tractor, la instalatiile existente se vor respecta instructiunile specifice procesului tehnologic respectiv, precum si masurile de securitatea muncii.
Art. 356
La operatia de derulare a cablurilor pe traseu si la intinderea lor, este interzis sa se lucreze inainte de asigurarea legaturii telefonice sau radio intre posturile de observatie pe intreg sectorul de lucru.
Art. 357
Este interzis a se incepe operatia de derulare sau intindere inainte de instruirea personalului. Instructajul va fi consemnat intr-un proces verbal.
Art. 358
Cablul purtator, purtator-tractor si cablurile tractoare vor fi obligatoriu legate la priza de pamant.
Art. 359
Urcarea pe piloni a personalului de serviciu se va face folosindu-se centura de siguranta si casca si numai dupa ce s-a verificat starea scarilor.
Art. 360
Nu se va urca pe piloni, pe cabine sau pe platforme decat personalul pregatit si antrenat in acest sens, cu vizita medicala la zi si apt pentru lucrul la inaltime.
Art. 361
Este interzisa asigurarea stabilitatii pilonilor de orice tip, prin ancorarea cu cabluri sau elemente de sprijinire.
Art. 362
Scarile de acces pe piloni vor fi prevazute cu placarde pentru interzicerea accesului persoanelor straine pe instalatii.
Art. 363
Pilonii echipati cu saboti ficsi vor fi prevazuti cu platforme de acces in trepte si balustrade de protectie pentru a se putea circula in lungul sabotului.
Art. 364
Toti pilonii vor avea asigurat accesul sigur la toate punctele de ungere.
Art. 365
Se vor verifica buloanele de ancorare care vor fi in permanenta prevazute cu piulita dubla, contra piulita si alte dispozitive de blocare.
Art. 366
Scarile de acces pe piloni, verticale sau cele cu inclinare fata de verticala de peste 75o vor fi prevazute cu cercuri de protectie.
Art. 367
In cazul telefericelor de persoane monocable cu scaune sau cabine mici, cuplate fix pe cablu, cercurile de protectie pot fi inlocuite cu ghidaje de-a lungul scarii, pentru prinderea centurii de siguranta. Personalului de revizie ii este interzis a se urca pe piloni.
Art. 368
Personalul care prin atributiile de serviciu trebuie sa se urce pe piloni este obligat sa foloseasca platformele de odihna.
Art. 369
Tot personalul care urca pe pilonii de teleferice va folosi in mod obligatoriu centurile de siguranta, castile de protectie, salopete de lucru si trusa speciala de scule.
Art. 370
Centurile de siguranta vor fi verificate, periodic, cu minutiozitate.
Art. 371
Personalul care lucreaza cu centuri de siguranta va fi instruit, in mod special, cu privire la lucrul la inaltime, la urcarea la locul de lucru, utilizarea centurilor de siguranta si coborarea de la locul de lucru.
Art. 372
Inainte de urcarea pe piloni este obligatorie verificarea soliditatii pilonului, suporturilor si esafodajelor (schele) pe care urmeaza sa se urce. Se interzice urcarea pe suporturi care nu sunt bine fixate.
Art. 373
Este strict interzisa dezlegarea centurii de siguranta. Acest lucru este permis doar in situatii exceptionale cu luarea unor masuri suplimentare de siguranta. Acest lucru va fi supravegheat de personal special desemnat.
Art. 374
In punctul de lucru de pe piloni sculele marunte vor fi pastrate in buzunarele speciale ale salopetei, in genti sau truse de scule.
Art. 375
Este interzis lucrul la sabotii de sprijin ai cablurilor purtatori si la rolele de pe piloni, cand instalatia este in functiune.
Art. 376
Nu se admite ridicarea cablului purtator din canalul sabotului sau de pe bateriile de role, cu mijloace improvizate, neverificate, ci numai cu dispozitivele speciale pentru aceste operatii.
Art. 377
Este interzis a se lucra pe pilonii telefericelor daca vantul actioneaza cu o intensitate de peste 80km/h.
Art. 378
Toti muncitorii care executa lucrari de control, verificare si intretinere la saboti vor folosi obligatoriu centura de siguranta chiar daca lucreaza pe platforme sigure.
Art. 379
Este interzis lucrul pe piloni pe timp de furtuna, depuneri de polei si alunecus.
Art. 380
Pe tot timpul lucrului pe traseu, seful de echipa va purta in mod obligatoriu aparatul de radio-emisie, racordat pe canalul statiilor telefericului.
Conditii de exploatare
Art. 381
In mod obligatoriu, personalul autorizat sa exploateze instalatia, va participa (daca nu a fost posibil si la montajul instalatiei) la efectuarea tuturor probelor si a rodajului.
Art. 382
Este interzis transportul de persoane pe timpul rodajului telefericului, cu exceptia lucratorilor din echipele de montaj, admisi de constructorul instalatiei.
Art. 383
Fiecare teleferic trebuie sa fie condus si supravegheat de o persoana calificata (atestata) - seful telefericului - a carui obligatii principale sunt cuprinse in regulamentul de exploatare.
Art. 384
Fiecare instalatie de teleferic va fi manevrata de o persoana autorizata ISCIR pentru tipul de instalatie respectiv.
Art. 385
In fiecare cabina se vor afisa la loc vizibil instructiunile cu privire la comportarea pasagerilor in timpul transportului si interdictia privind deschiderea usilor.
Art. 386
Pe traseul telefericului, pe pilonii din apropierea cailor de acces public sau in locurile de circulatie se vor afisa, vizibil, interdictiile privind stationarea sub linia telefericului si a urcarii pe pilonii telefericului.
Art. 387
La instalatiile de teleferice se vor afisa:
- in statiile unde circula si stationeaza publicul: instructiuni cu privire la comportarea pasagerilor in timpul transportului si in statii;
- in spatiile de lucru ale personalului statiei: instructiuni privind acordarea primului ajutor, instructiuni de prevenire si inlaturare a incendiilor.
Art. 388
Dupa oprirea motorului de actionare, pornirea instalatiei se va efectua numai cu demarorul in pozitia zero.
Art. 389
Antrenarea de rezerva trebuie sa fie in permanenta in stare de functionare. Aducerea vehiculelor in statii utilizand grupul de rezerva trebuie facuta in cel mult o ora de la oprirea grupului principal.
Art. 390
Daca se constata necesara intreruperea exploatarii, persoanele din vehicule vor trebui aduse cat mai urgent in statii.
Art. 391
Daca s-a depus chiciura pe organele metalice si pe cabluri, in timpul cat instalatia nu a functionat, exploatarea nu poate fi reluata decat dupa :
- indepartarea chiciurii de pe organele metalice ale instalatiilor si ale carucioarelor vehiculelor;
- indepartarea chiciurii de pe cabluri, prin executarea de curse fara pasageri si daca securitatea o necesita, chiar fara insotitori, la viteza corespunzatoare.
Art. 392
In functie de tipul instalatiei si caracteristicile ei, daca insuficienta vizibilitatii compromite siguranta, transportul trebuie intrerupt.
Art. 393
In cazul in care, din diferite motive, circuitele de siguranta nu sunt in stare de functionare, seful instalatiei va putea admite functionarea instalatiei insa numai pentru a aduce in statii pasagerii aflati pe traseu.
Art. 394
In vederea operatiei de salvare a pasagerului fiecare instalatie trebuie sa dispuna de materiale speciale, necesare, prevazute de Prescriptiile tehnice ISCIR, iar personalul folosit sa cunoasca regulile de salvare elaborate de proiectant.
Art. 395
Intretinerea si revizia periodica a telefericelor, trebuie sa fie executata de catre personal calificat si instruit in acest scop sub directa indrumare a sefului de teleferic sau a mecanicului trolist.
Art. 396
Intretinerea se va face potrivit instructiunilor aflate din cartea tehnica a instalatiei si din regulamentul de exploatare.
Art. 397
Cablurile vor fi mentinute in stare curata si vor fi unse numai cu produse corespunzatoare, care sa nu modifice coeficientii de frecare a cablului pe saiba de antrenare.
Art. 398
Statiile si intreaga instalatie trebuie mentinute in perfecta stare de curatenie.
Art. 399
La telefericele accesibile turistilor cu schiurile in picioare, suprafetele pistelor de plecare si sosire vor fi intretinute corespunzator, cu zapada suficienta (batuta), iar pantele de acces vor fi mentinute in valori optime.
Revizii si verificari
Art. 400
Programul si frecventa reviziilor si verificarilor instalatiei de teleferic trebuie sa fie cuprinse in Regulamentul de exploatare, dupa cum urmeaza:
a)la punerea in functiune;
b)in timpul exploatarii :
- zilnic, inainte de punerea in functiune cu public;
- saptamanal, lunar, trimestrial;
- anual (revizia generala).
Art. 401
Prin instructiunile de exploatare, cuprinse in Regulamentul de exploatare trebuie sa se prevada lucrarile si operatiile care se efectueaza cu ocazia reviziilor si verificarilor periodice prevazute la Art. 400.
Art. 402
Cu ocazia reviziilor si verificarilor, o atentie deosebita se va acorda dispozitivelor de siguranta, protectie si semnalizare, grupului de antrenare, vehiculelor, cablurilor purtatoare, purtatoare-tractoare, tractoare si de compensatie, precum si celorlalte subansambluri si echipamente de care depinde siguranta privind functionarea telefericului.
Art. 403
Asupra starii tehnice a instalatiei teleferice, dupa revizia generala anuala, seful telefericului este obligat sa intocmeasca un raport tehnic din care sa rezulte constatarile facute, propunerile privind mentinerea sigurantei in functionarea telefericului, raport pe care-l prezinta detinatorului instalatiei de teleferic.
Art. 404
Daca exploatarea instalatiei este sezoniera, reviziile si verificarile periodice pot fi intrerupte in timpul perioadelor de nefunctionare. In perioada de nefunctionare se vor lua masuri de conservare a echipamentului mecanic. Reinceperea exploatarii va fi precedata de o revizie si verificare corespunzatoare celei anuale.
Art. 405
Dupa o intrerupere a exploatarii, datorita unei defectiuni tehnice sau dupa inlocuirea unor parti ale instalatiei, se vor executa toate incercarile si verificarile legate de organele de defectiuni sau inlocuire, precum si toate reviziile si verificarile periodice necesare. Exploatarea nu va putea fi reluata decat dupa verificarea sigurantei generale.
Art. 406
Lucrarile de reparatii vor fi executate numai de intreprinderi autorizate, care dispun de personal tehnic de specialitate si de mijloace tehnice corespunzatoare.
Art. 407
Reparatiile se vor executa cu respectarea proiectului de reparatie intocmit de organizatii de proiectare specializate si autorizate conform prevederilor legale pentru efectuarea acestor lucrari.
Art. 408
Beneficiarul instalatiilor de transport de persoane pe cablu (telecabine, telegondole, telescaune si teleschiuri) este obligat, ca pe baza Prescriptiilor tehnice ISCIR, sa elaboreze instructiunile specifice de verificare si control distructiv si nedistructiv si criteriile de scoatere din uz a unor elemente de rezistenta ale instalatiilor respective.
Art. 409
Ansamblurile, subansamblurile mecanice si electrice care trebuie sa asigure siguranta in functionarea instalatiilor de transport pe cablu trebuie urmarite cu ocazia reviziilor si verificarilor, conform Regulamentului de exploatare.
Art. 410
Metodele de verificare si control pentru scoaterea din uz a subansamblurilor, ansamblurilor sau a elementelor de instalatie, in functie de tipul telefericului, trebuie cuprinse in instructiunile specifice, elaborate de beneficiarul si proiectantul instalatiei pentru fiecare reper in parte.
Art. 411
Dintre principalele metode de verificare ce trebuie avute in vedere, se mentioneaza:
- controlul nedestructiv,
- probele destructive.
Art. 412
Controlul vizual si prin masurare directa se efectueaza la toate subansamblurile in faza de montaj si pe parcursul exploatarii cu ajutorul instrumentelor necesare (subler, micrometru, metru, lupa etc.) si urmareste:
- examinarea aspectului exterior,
- uzura generala si coroziunea,
- deformarile locale,
- constatarea punctelor unde incep sa apara fisuri.
Art. 413
La efectuarea controlului nedistructiv se foloseste aparatura speciala (cu radiatii penetrante "X", ultrasunete, lichide penetrante, pulberi magnetice) si urmareste depistarea defectelor de suprafata, nesesizabile vizual.
Art. 414
Probele distructive se efectueaza la piesele unde se constata defecte si uzuri nepermise, pentru a se cerceta natura si cauza acestora (structura materialului, probe fizico-mecanice).
Art. 415
Personalul care efectueaza controlul pentru scoaterea din uz a unor elemente de rezistenta trebuie sa fie specializat si autorizat in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

10. Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie utilizate in structurile de primire turistice si structurile de servire a mesei

10.1. Cladiri si alte constructii

Art. 416
Stabilirea lucrarilor de amplasare a hotelurilor, cabanelor si popasurilor turistice in ceea ce priveste salubritatea acestora, se va efectua cu avizul organelor sanitare, avandu-se in vedere posibilitatea de racordare la reteaua electrica, de alimentare cu apa si cu amenajare de scurgeri pentru evacuarea apelor reziduale (canalizare).
Art. 417
Hotelurile si hanurile trebuie astfel realizate, incat sa raspunda cerintelor turismului international si comercial, de buna servire prin destinatia spatiilor si dotarilor cu utilaje specifice, mobilier si inventar de camera.
Art. 418
La proiectarea spatiilor de cazare trebuie sa se tina seama de prevederile Normelor pentru paza si stingerea incendiilor.
Art. 419
Sistemele de intretinere a fatadelor (instalatii pentru curatarea geamurilor) trebuie realizate cu dispozitive si sistemele de siguranta, prevazute de Normele generale de protectia muncii si ISCIR pentru instalatiile de ridicat.
Art. 420
La realizarea cladirilor pentru complexe turistice (cazare, alimentatie publica), stabilirea suprafetelor salilor de consumatie, a spatiilor de productie si a anexelor se va face pe baza normativelor in vigoare pentru asemenea constructii si a Normelor de igiena a alimentelor si de protectie sanitara a acestora.
Art. 421
Spatiul pentru lucratori trebuie astfel repartizat si dotat incat sa respecte fluxul tehnologic si conditiile ergonomice de lucru ale personalului.
Art. 422
Instalatiile si conductele cu temperaturi ridicate vor fi izolate termic sau protejate, pentru prevenirea riscului de accidentare prin arsuri.
Art. 423
Conductele care traverseaza sali sau saloane de servire, sectii de productie, magazii, depozite sau culoare de acces vor fi amplasate in canale speciale, protejate cu placi din acelasi material din care este realizata si pardoseala sau cu capace metalice.
Art. 424
Este interzisa instalarea conductelor sau a tronsoanelor de conducte, in pozitii orizontale si in zone de manevra si sali de servire, pe culoare sau sectii de productii, intrucat exista pericolul de lovire si rupere a acestora.
Art. 425
Pentru desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate si igiena sanitara, din proiectare se vor asigura urmatoarele spatii distincte:
a)pentru bucatarie, care va fi dotata cu instalatii si utilaje pentru pregatirea produselor prin tratare termica;
b)pentru transat carne, dotata cu mese pentru lucru, butuc de lemn pentru taiat oase, masina de tocat carne, masina de tras mici si carnati, cuiere inoxidabile sau zincate pentru agatat carne, malaxor, afumatoare etc.;
c)incapere sau o nisa pentru eviscerarea pestelui, dotata cu mese pentru transat, bazine izoterme pentru pastrarea pestelui etc.;
d)pentru spalatorul de vase si tacamuri, prevazut cu o masina de spalat vase si bazine pentru degresarea acestora;
e)pentru agregate frigorifice-vitrine, dulapuri sau camere frigorifice;
f)pentru pastrarea elementelor coloniale;
g)pentru grup social dotat corespunzator cu vestiare, dusuri, toalete separate pentru barbati si femei, destinate personalului unitatii;
h)pentru depozitat ambalaje;
i)dupa caz, spatiu amenajat sau instalatie exterioara pentru pastrarea si depozitarea motorinei, necesara centralei termice.
Aceasta zona va fi imprejmuita si semnalizata conform normelor specifice, iar incaperile respective vor avea peretii si pardoselile executate potrivit prevederilor Normelor de igiena a alimentelor si protectie sanitara a acestora.

10.2. Amplasarea utilajelor

Art. 426
Amplasarea utilajelor specifice structurilor de servire a mesei trebuie sa asigure desfasurarea activitatii in ordinea cronologica a operatiunilor prevazute de procesul de preparare, fara incrucisari si cu eliminarea distantelor mari sau a aglomerarilor.
Art. 427
Distantele de amplasare a agregatelor sunt cele prevazute in Normele generale de protectia muncii.
Art. 428
Spatiile destinate carmangeriilor trebuie sa fie amenajate si dotate astfel incat sa asigure transarea si executarea semipreparatelor din carne, in conditiile respectarii prevederilor Normelor de igiena a alimentelor si protectie sanitara a acestora. In acest sens ele trebuie sa asigure:
- primirea si cantarirea volumului de marfa;
- spatiile frigorifice atat pentru depozitarea cantitatilor de carne aprovizionata cat si pentru produsele destinate expedierii (semipreparate etc.);
- amenajarea peretilor si pardoselii de lucru, butuci din lemn pentru spart oase, cuiere metalice pentru agatarea carnii transate, tavi (carcase) pentru transportul carnii.
Art. 429
Este interzisa amplasarea spatiilor frigorifice in imediata vecinatate a surselor de caldura.

10.3. Ventilatie

Art. 430
In spatiile de pregatire la cald a preparatelor (bucatarii sau alte spatii) se va asigura improspatarea aerului prin exhaustare cat si prin introducerea de aer proaspat.
Art. 431
Instalatiile de gatit (masinile cu plita, tigaile basculante, friteuzele, gratarele de fript de toate tipurile, cuptoarele de copt etc.) vor fi prevazute cu hote pentru absorbtia vaporilor, fumului, gazelor nearse precum si a diferitelor mirosuri ce se degaja din procesul de preparare a alimentelor.
Art. 432
Hotele trebuie sa fie fixate deasupra instalatiei de incalzit la o inaltime de 1,20 m si sa depaseasca cu 10-15 cm usile masinii de gatit, pentru asigurarea eficientei necesare pentru absorbtie, precum si pentru a permite efectuarea miscarilor comode sub aceasta.
Art. 433
Tirajul masinilor de gatit incalzite cu combustibil gazos, lichid sau solid, trebuie realizat prin cosuri de fum corespunzator dimensionate pentru a se asigura o evacuare completa a fumului si a gazelor nearse, rezultate din procesul de ardere.
Art. 434
Spatiile destinate servirii alimentelor trebuie sa aiba aerisire naturala sau mecanica atat pentru mentinerea unui climat proaspat cat si pentru evacuarea aerului viciat.
Art. 435
La unitatile de categorii superioare, vor trebui sa existe instalatii de conditionare a aerului in saloanele de consumatie si spatiile de cazare.

10.4. Caracteristicile constructive ale masinilor si echipamentelor pentru procesele tehnologice de preparare a alimentelor prin tratare termica

Art. 436
Utilajele si instalatiile electrice folosite pentru gatit trebuie proiectate sa corespunda din punct de vedere calitativ, conform standardelor in vigoare, privind: securitatea, pornirea, incalzirea, suprasarcina, scurgerea de curent, comportarea la umiditate, protectia impotriva patrunderii apei, rezistenta la izolatie in stare umeda, rigiditatea electrica, protectia cordonului, legarea la pamant si comportarea in functionare.
Art. 437
Utilaje alimentate cu energie electrica (masini de gatit, friteuze, tigai basculante, gratare, placi de fript, rotisoare, bain-marie, boilere etc.) se vor instala in conditiile prevazute de standardele in vigoare. Aceste tipuri de utilaje vor fi prevazute cu echipamente de comanda si control cum sunt : intrerupatorul de curent sau dupa caz comutatorul volumetric, lampa de semnalizare care indica pornirea sub tensiune a utilajului, automatul de protectie termica, sistemele automate de programare si siguranta etc.
Art. 438
La utilajele si aparatele care functioneaza cu abur (marmite, aparate mici pentru preparat ceai, cafea, cazane si aparate pentru siropuri etc.), alimentarea cu abur se va face in limitele de presiune joasa 0,4-0,7 bari, cu exceptia autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indica presiuni maxime de regim si de proba. De asemenea, instalatiile respective vor fi prevazute cu aparate de masura si siguranta (manometre, supape de presiune, semnalizare etc.).
Art. 439
Instalatiile si utilajele care utilizeaza ca agent de incalzire gazele naturale, vor fi proiectate si realizate conform standardelor in vigoare.
Art. 440
Utilajele alimentate cu combustibil gazos sau lichid (masini de gatit, cuptoare, gratare, resouri etc.) se vor proiecta si realiza tinand seama de urmatoarele :
- pentru prevenirea pericolului de explozii in cazul in care alimentarea cu gaze de la retea s-a intrerupt pentru un timp si apoi este din nou pornita, instalatiile trebuie sa fie prevazute cu o clapeta de obturare, care nu se va deschide decat prin interventia omului;
- pentru a se evita astfel de situatii la instalatiile cu spatii de ardere incluse (cuptoare, masini de gatit cu plita etc.), trebuie prevazute instalatii automate, cu flacara de veghe.

10.5. Caracteristicile constructive ale masinilor pentru mecanizarea muncii in bucatarie

Art. 441
La transmisiile mecanice ale masinilor se vor prevedea aparatori fixe de protectie.
Art. 442
Pentru prevenirea introducerii mainilor la organele taietoare, abrazive sau de strivire, mobile (ca la masinile de taiat legume, paine, de tocat carne, de stors fructe etc.) se vor prevedea tampoane impingatoare cu microintrerupatoare, care prin indepartarea lor au rolul de a decupla motorul electric de actionare.
Art. 443
Masinile de gatit tip plita vor fi prevazute cu o bara metalica de protectie pe toate laturile, la o distanta de 10-12 cm de marginea plitei.
Art. 444
Masinile cu elemente in miscare (de tipul malaxorului, mixerului, masinii de curatat cartofi etc.) vor fi prevazute cu aparatori de protectie, dotate cu microintrerupatoare pentru oprirea functionarii motorului cand aceasta se ridica pentru diferite cerinte impuse de tehnologia de lucru.
Art. 445
Elementele de comanda ale masinilor de bucatarie vor fi amplasate in zone de observatie a executantului pentru interventia operativa si comoda.
Art. 446
Destinatia elementelor de comanda trebuie sa se indice prin simboluri sau inscriptii executate clar si vizibil.
Art. 447
Elementele de comanda trebuie sa fie marcate in culori distincte pentru a elimina confuziile in timpul manevrarii. Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a executantului care le actioneaza.
Art. 448
Masinile si robotii de bucatarie vor fi prevazuti cu un dispozitiv de deconectare de la reteaua electrica, atunci cand se fac interventii pentru schimbarea sculelor, curatat etc.
Art. 449
Dispozitivul de deconectare va fi amplasat pe reteaua de alimentare cu energie electrica, intre tabloul electric si masina, aproape de pozitia de lucru a executantului.
Art. 450
Exceptie de la aceasta prevedere fac masinile si robotii alimentati direct de la priza, prin stecher.
Art. 451
Aparatoarea de protectie de la cuva malaxorului va fi dotata cu microintrerupator care, la indepartarea acesteia, va deconecta motorul electric de actionare a dispozitivului de framantat.
Art. 452
Cutitele masinilor vor fi protejate cu aparatori pentru prevenirea introducerii mainilor in zona activa a cutitelor.
Art. 453
Masina de taiat paine va fi prevazuta cu dispozitiv de impingere a painii in zona activa a cutitului.

10.6. Caracteristicile masinilor si utilajelor pentru spalarea vaselor

Art. 454
La proiectarea masinilor pentru spalarea vaselor se vor respecta masurile de electrosecuritate prevazute de Normele specifice de utilizare a energiei electrice si standardelor in vigoare.
Art. 455
Motoarele electrice care actioneaza pompele masinii de spalat vase vor fi de tip etans pentru prevenirea patrunderii apei la sistemele electrice.
Art. 456
Partile laterale (aparatorile) ale masinii vor fi prevazute cu microintrerupatoare pentru intreruperea functionarii motoarelor cand acestea se ridica.
Art. 457
La masinile cu functionare continua, deschiderea prin care se introduc vasele pentru spalat va fi prevazuta cu o perdea elastica de protectie pentru prevenirea stropirii executantului.
Art. 458
Sistemele de comanda vor fi amplasate in carcase etanse, din material izolant si cu indicarea, pe fiecare buton, a comenzilor.
Art. 459
Conductele de alimentare cu agent termic vor fi izolate si protejate pentru prevenirea arsurilor.
Art. 460
Carucioarele cu care se transporta vasele, vor avea rotile cu miscari in toate directiile in plan orizontal si vor fi prevazute cu sistem de blocare atunci cand stationeaza.
Art. 461
Rotile carucioarelor, pentru a avea o miscare usoara, la axe vor fi prevazute cu rulmenti, iar bandajul va fi din material elastic (cauciuc, masa plastica).

10.7. Caracteristicile utilajelor din liniile de desfacere a produselor prin autoservire.

Utilaje frigorifice
Art. 462
Utilajele frigorifice se vor proiecta conform prevederilor Normelor specifice de securitatea muncii pentru instalatii frigorifice.
Art. 463
Marginile geamurilor glisante de la vitrinele frigorifice trebuie sa fie bine slefuite, fara parti taioase sau zgrunturoase.
Utilaje calde
Art. 464
Utilajele cu rezistente electrice libere (in aer) (mese calde, spatiile calde de sub gratare) vor fi prevazute cu sistem de protectie (aparatori) care sa previna atingerea accidentala a rezistentei.
Art. 465
La utilajele cu rezistente electrice imersate in lichide, de tip termoplonjor, se va prevedea asigurarea nivelului normal al lichidelor, prin completare in mod automat.
Art. 466
Peretii utilajelor calde vor fi bine izolati pentru prevenirea accidentelor cauzate de arsuri si transmiterea caldurii in exterior.
Art. 467
Usile, capacele vaselor, ce se manevreaza in mod sistematic vor fi prevazute cu sisteme de prindere (manere) din material izolant.
Art. 468
In toate cazurile utilajele calde din liniile de autoservire vor fi dotate cu aparatura de control si semnalizare (lampi de semnalizare, termometre, valmetre etc.).
Art. 469
Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, utilajele incalzite cu energie electrica vor fi proiectate tinand seama de masurile de electrosecuritate prevazute de Normele specifice de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice.

10.8. Caracteristicile constructive ale instalatiilor de transportat persoane cu instalatii pe cablu

Art. 470
La conceptia/proiectarea instalatiilor de transportat persoane pe cablu, se vor respecta prevederile Prescriptiilor tehnice R3 si R5 din colectia ISCIR.
Art. 471
Unitatile de proiectare a instalatiilor de transportat persoane pe cablu vor fi autorizate conform Prescriptiilor tehnice CR2- colectia ISCIR.
Art. 472
Unitatea de proiectare raspunde de conceptia corecta a solutiilor constructive, de alegerea materialelor, de calculul de rezistenta al tuturor elementelor telefericelor, potrivit conditiilor de functionare date, precum si de stabilirea metodelor si volumului de verificare, potrivit prevederilor Prescriptiilor tehnice ISCIR si standardelor de stat.
Art. 473
Este interzisa amplasarea teleschiurilor si telefericelor in zonele vadit periculoase, expuse producerii de avalanse, torenti, alunecari masive de teren, surpari de stanci, inundatii.
Art. 474
Este interzisa incrucisarea traseului telefericului cu liniile electrice aeriene.
Art. 475
Prin proiect se vor elabora instructiuni specifice de utilizare, intretinere, revizie, reparatie si verificare, precum si criteriile de scoatere din uz a mijloacelor (sistemelor) de salvare a persoanelor din vehiculele telefericelor.
Art. 476
Toti pilonii telefericelor, indiferent de tipul lor, vor fi prevazuti cu scari de acces conform standardelor in vigoare si Prescriptiilor tehnice ISCIR.
Prevederi de proiectare privind gabaritele vehiculelor
Art. 477
Toate scaunele si gondolele telefericelor in care pasagerii sunt transportati stand pe un scaun vor avea o latime de minimum 0,5 m/pasager.
Art. 478
Toate vehiculele semiinchise trebuie sa fie inchise pana la 1,10 m deasupra podelei, la transportul in picioare si 0,35m deasupra scaunelor la transportul sezand pe scaune.
Art. 479
Toate vehiculele telefericelor vor fi amenajate in asa fel incat nici un pasager cu o comportare normala sa nu poata sa cada. Elementele de pardoseala trebuie sa fie, usor de controlat, iar evacuarea umiditatii trebuie sa fie asigurata.
Art. 480
La transportul pasagerilor in picioare, trebuie prevazute manere, maini curente sau bare transversale.
Art. 481
Scaunele vor fi prevazute cu spatare, bare de inchidere si rezematoare de brat, in ambele parti. Locurile de sezut trebuie sa fie usor inclinate spre spate.
Art. 482
Vehiculele deschise sunt admise numai la teleferice monocable.
Art. 483
Geamurile ferestrelor la cabine vor fi din sticla securit sau plexiglas.
Art. 484
Usile cabinelor mari cu insotitor trebuie sa aiba astfel de incuietoare si sigurante, incat manevrarea lor sa nu fie posibila decat de catre insotitor.
Art. 485
Cabinele fara insotitor vor avea usile cu sistem de inchidere si deschidere in mod normal din exterior. Ele vor fi prevazute cu un geam mobil care sa permita pasagerilor, in caz de nevoie, sa ajunga la inchizatorul usii.
Art. 486
Toate cabinele vor avea afisat numarul maxim de persoane si sarcina utila in kg.
Art. 487
Toate cabinele mari (cu insotitor) vor fi echipate cu:
- aparat telefonic si un clinometru care sa indice prin simpla citire inclinarea cabinei fata de verticala;
- o trusa sau un dulap sanitar.
Art. 488
La cabinele prevazute cu sistem de franare pe cablul purtator, gabaritul trebuie sa asigure trecerea normala a caruciorului peste sabotii pilonilor, cand frana este blocata si vehiculul inclinat transversal datorita vantului maxim admis pentru instalatia in functiune.
Art. 489
La dispozitivele cu cuplare fixa pe cablu, distanta intre marginile falcilor dispozitivului trebuie sa fie astfel stabilita ca strangerea pe cablu sa fie asigurata, chiar daca diametrul cablului se reduce cu 10%. In acest caz, distanta dintre marginea falcilor va fi de minimum 1mm.
Art. 490
Toate dispozitivele vor fi marcate prin doua numere despartite printr-o linie; numarul lotului si respectiv numarul dispozitivului.
Art. 491
Toate dispozitivele de cuplare fixa vor fi astfel intretinute ca in orice moment sa se poata monta si demonta cu usurinta.
Art. 492
La dispozitivele de cuplare-decuplare automata in statii pentru controlul cuplarii-decuplarii vehiculelor, se va urmari :
- prin fereastra de control (clape), controlul contorului elementului care indica pozitia sa daca dispozitivul s-a cuplat sau decuplat corect;
- ghidarea corecta a vehiculului in aceste zone si controlul continuu la intrarea si iesirea lor din statie;
- ca vehiculele care nu decupleaza corect, sa fie retinute fara ca in acest fel sa rezulte vreun pericol pentru pasageri sau instalatie.
Art. 493
Suporturile pentru schiori la teleschiuri vor fi astfel executate, incat sa ofere un sprijin comod, sigur si o pozitie corecta in timpul tractarii cat si o desprindere usoara si rapida nu numai in statia superioara dar si pe traseu, in cazul in care schiorul s-a dezechilibrat, a cazut sau si-a agatat schiul.
Art. 494
La teleschiurile fixe sunt interzise dispozitivele de tractare fara actiune progresiva.
Antrenarea
Art. 495
Cu exceptia teleschiurilor, toate instalatiile de teleferice trebuie prevazute cu grup de antrenare de rezerva sau numai motor de rezerva cuplabil cu grupul principal. Sursa de energie a motorului de rezerva este independenta de sursa motorului principal.
Art. 496
Instalatiile de salvare vor fi dotate cu grup de antrenare propriu.
Art. 497
Grupurile de antrenare principala si de rezerva, inclusiv motoarele si franele trebuie sa poata functiona si in conditiile cele mai nefavorabile de incarcare a liniei, in mers de regim.
Art. 498
Indiferent de incarcarea liniei, viteza motorului principal trebuie sa se mentina aproximativ constanta, nefiind admise variatii mai mari de + 5%.
Art. 499
Nu se admite legatura intre grupul motor si saiba de antrenare prin curele late, lanturi sau mai putin de 4 (patru) curele trapezoidale.
Art. 500
La instalatiile cu mers continuu este obligatoriu prezenta unui dispozitiv care va impiedica instalatia sa porneasca contra sensului normal de miscare.
Art. 501
In cazul instalatiilor automotoare, motorul de actionare principal va asigura si franarea instalatiei.
Art. 502
Se interzice mersul instalatiei fara motor de antrenare.
Art. 503
Pentru revizie, intretinere si salvare, toate instalatiile cu mers unidirectional trebuie sa aiba posibilitatea de a merge si inapoi.
Art. 504
Cu exceptia teleschiurilor nu se admite captusirea cu lemn sau piele a saibelor de antrenare.
Art. 505
Antrenarea instalatiei va fi deconectata automat la semnalizarea de alarma si intrarea in functiune a franelor.
Art. 506
Motoarele electrice de actionare vor fi prevazute cu intrerupatoare automate de comanda si protectie contra suprasarcinilor (relee termice), contra curentilor de scurtcircuit (relee electromagnetice) si cu sisteme de siguranta in cazul lipsei de tensiune sau tensiune scazuta.
Art. 507
In cazul lipsei releelor electromagnetice, protectia la scurtcircuit se va realiza cu sigurante fuzibile prevazute pe toate fazele.
Art. 508
Reglajul releelor termice va fi cuprins intre 1,05 si 1,2 ori intensitatea la sarcina nominala.
Art. 509
Reglajul maximal al releelor electromagnetice se va face la o intensitate de curent egala cu cel mult 4,5 ori curentul maxim admis in regim permanent pe conductorii de alimentare.
Art. 510
In afara de intrerupatorul automat de comanda si protectie, toate instalatiile vor fi prevazute cu un intrerupator manual de interventie necesar in cazul in care intrerupatorul automat ramane blocat. Acest intrerupator va fi montat in aproprierea pupitrului de comanda.
Art. 511
Grupul de antrenare al instalatiilor va fi prevazut cu cel putin doua frane comandate independent: frana de serviciu si frana de siguranta. Se excepteaza instalatiile de teleschiuri, care pot fi prevazute numai cu frana de serviciu.
Art. 512
Franele utilizate vor fi cu saboti, disc sau discuri multiple, toate avand posibilitatea de reglare:
- in momentul franarii;
- in cazul jocului sabot-tambur, respectiv disc-placa;
- In timpul de inchidere a franei.
Art. 513
Cand instalatiile poseda mai multe frane, intrarea lor in functiune nu se va face simultan pentru a evita suprasolicitarea instalatiei.
Art. 514
Frana de serviciu trebuie sa functioneze automat cand:
- se intrerupe alimentarea cu curent a motorului principal, indiferent din ce cauza;
- viteza admisa este depasita cu 10%;
- intervine un deranjament in circuitele de siguranta control sau blocare;
- la instalatiile de mers dute-vino, intra in functiune limitatoarele de "fine cursa" din statii, sau daca viteza de trecere peste piloni nu a fost redusa conform programului prestabilit;
- se declanseaza frana caruciorului cabinei;
- cablul tractor intra in contact cu cablul purtator sau pamantul, sau deraiaza;
- cablul purtator-tractor este deraiat de pe bateria de role;
- cablul auxiliar, cablurile de telefoane, sau cablul purtator-tractor al caii opuse intra in contact cu un vehicul;
- contragreutatea sau caruciorul de intindere ajung la sfarsitul cursei admise;
- la instalatiile cu vehicule decuplabile, daca un vehicul nu s-a cuplat corect la plecare sau daca nu s-a decuplat la sosirea in statie;
- se actioneaza butoanele de blocaj din statii, cabine cantoane de supraveghere sau piloni.
Art. 515
Telefericele cu mers pendular vor avea grupul de antrenare prevazut cu cel putin 3 (trei) frane, din care una de siguranta:
- frana de serviciu comandata automat;
- frana de serviciu cu dubla comanda (automat si manual);
- frana de siguranta cu dubla comanda.
In toate cazurile frana de siguranta va actiona direct asupra saibei de antrenare. Celelalte frane vor actiona pe arborele de intrare in reductor sau pe arbori intermediari-intre ultimul cuplaj elastic si saiba motoare.
Art. 516
Teleschiurile vor fi prevazute cu o singura frana care intra in functiune la disparitia tensiunii la bornele motorului, respectiv debreierea motorului in cazul actionarii cu motor termic.
Instalatii electrice de siguranta, semnalizare si telecomunicatie
Generalitati
Art. 517
Toate instalatiile de transport pe cablu vor fi echipate cu dispozitive de siguranta destinate opririi automate in caz de manevrare gresita sau in orice situatie care ar prezenta riscul unor deranjamente ale exploatarii in conditii periculoase. Aceste instalatii vor fi echipate cu dispozitive de semnalizare a comenzilor (pornire, oprire, pericol etc.).
Art. 518
Postul de comanda trebuie amplasat in asa fel incat sa permita observarea pe cat posibil, a intregului traseu. In orice caz, trebuie asigurata posibilitatea de a asigura intrarea si plecarea vehiculelor din statii, imbarcarea si debarcarea pasagerilor, zona dispozitivelor de cuplare si decuplare automata a vehiculelor precum si aparatele de masura si de manevra a instalatiei.
Art. 519
Cantoanele de paza, amplasate de-a lungul traseului, vor fi echipate cu mijloace de oprire automata a instalatiei in caz de nevoie si de comunicatie cu postul de comanda din statia de antrenare.
Art. 520
Toate statiile, platformele de imbarcare-debarcare de pe piloni, cantoane de paza, precum si vehicule prevazute cu insotitor vor fi in permanenta legatura telefonica de exploatare; la instalatiile importate se recomanda sa existe aparate portative de radio-telefon, pentru cazuri de salvare a pasagerilor, lucrari de revizie a liniei si controlul cablurilor.
Art. 521
Toate instalatiile vor avea cel putin una din statii legate la reteaua telefonica publica. Teleschiurile pot fi exceptate de la aceasta obligativitate.
Instalatii electrice de siguranta
Art. 522
Toate instalatiile, cu exceptia teleschiurilor, vor fi prevazute cu un dispozitiv de control automat al vitezei de deplasare care va semnaliza o depasire a vitezei nominale cu peste 5% si va comanda automat oprirea instalatiei in cazul in care viteza depaseste 10% din viteza nominala.
Art. 523
Instalatiile cu mers pendular vor fi prevazute cu un dispozitiv de reglare automata a vitezei care sa asigure in mod automat decelerarile necesare inaintea trecerii peste sabotii pilonilor sau intrarii in statii.
Art. 524
Circuitele de siguranta vor trebui sa asigure:
- acolo unde sunt doua motoare de actionare (principal si de rezerva), ca acestea sa nu fie puse in functiune in mod simultan;
- existenta presiunii nominale la ulei sau a functionarii pompelor de ungere la dispozitivele de antrenare prevazute cu ungere sub presiune;
- existenta presiunii nominale de aer comprimat;
- eventual, controlul uzurii falcilor franelor.
Art. 525
Instalatiile prevazute cu un program prestabilit pentru deplasarea vehiculelor vor avea un dispozitiv de control de executie corecta a acestui program.
Art. 526
In zonele unde programul impune decelerari, urmarirea trebuie efectuata si de catre operatorul, de la postul de comanda prin apasarea butonului de control al programului.
Art. 527
Pe circuitul de comanda se va controla:
- circuitul de siguranta;
- circuitul de control al executiei corectate a programului;
- circuitul de control al franei de pe caruciorul vehiculului;
- contactul dispozitivului de control al depasirii vitezei cu peste 10%;
- contactele dispozitivelor de control al asezarii corecte tractor pe bateriile de role;
- contactele de "fine cursa" ale cabinelor;
- contactele butoanelor de oprire a instalatiei.
Art. 528
Toate butoanele de oprire a instalatiei vor fi semnalizate prin culoarea lor si o inscriptie.
Instalatii electrice de semnalizare
Art. 529
Se vor monta dispozitive acustice (sonerii, claxoane, difuzoare etc.) la toate peroanele de imbarcare din statii, precum si la cantoanele de paza de pe traseu.
Art. 530
La postul sau pupitrul de comanda vor fi plasate toate aparatele de masura, semnalizare optica si acustica, necesare in exploatare.
Art. 531
Aparatele si lampile de semnalizare vor fi prevazute cu etichete. Ecranul lampilor de semnalizare va fi:
- verde pentru functionare normala;
- galben pentru semnalizare si avertizare;
- rosu pentru semnalizare de avarie.
Art. 532
Depasirea vitezei vantului admisa in exploatare, trebuie anuntata la postul de comanda printr-un semnal optic si acustic de avertizare.
Art. 533
Telefonul de exploatare va trebui sa functioneze atat in caz de pana de curent, cat si in cazul functionarii de siguranta de pe piloni.
Art. 534
Daca nu exista nici o legatura telefonica permanenta intre vehicule si statii se vor instala difuzoare (sau alte mijloace) care sa permita transmiterea informatiilor de la una din statii catre pasageri in situatii deosebite.
Instalatii electrice de iluminat
Art. 535
Pentru ca instalatiile sa functioneze si noaptea, cabina postului de comanda si sala masinilor de antrenare vor fi dotate cu un iluminat de siguranta. Alimentarea se va face de la o sursa de energie independenta de alimentarea de baza a instalatiei.
Art. 536
Vehiculele cu o capacitate mai mare de patru persoane vor fi echipate cu iluminare interioara.
In cazul functionarii si noaptea vor trebui dotate si cu proiectoare orientabile.
Art. 537
Afara de masurile de protectie in instalatiile electrice de iluminat, forta si automatizari, toate partile metalice ale instalatiilor din statii vor fi legate direct la priza de pamant.
Art. 538
Statia, linia si pilonii liniei vor fi prevazuti cu instalatii de paratrasnet. Toate cablurile liniei neinglobate in circuitele de siguranta, control sau blocare, precum si toate piesele metalice ale liniei, inclusiv pilonii vor fi contactati la instalarea de legare la priza de pamant.
-****-

ANEXA 1: Norme de protectia muncii complementare prezentei norme

Normele specifice de securitatea muncii pentru turism, alimentatie publica si transportul persoanelor cu instalatii pe cablu, vor fi completate cu alte norme, dupa cum urmeaza:
1.Norme generale de protectia muncii.
2.Norme de igiena a alimentelor si protectia sanitara a acestora.
3.Normativ-cadru de acordare a echipamentului individual de protectie.
4.Norme specifice de securitatea muncii pentru distributia si utilizarea gazelor naturale.
5.Norme specifice de securitatea muncii pentru instalatiile frigorifice.
6.Norme specifice de securitatea muncii la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si a azotului.
7.Norme specifice de securitatea muncii pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei.
8.Norme specifice de securitatea muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
9.Norme specifice de securitatea muncii pentru transportul intern.
10.Norme specifice de securitatea muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor.
11.Norme specifice de securitatea muncii pentru utilizarea energiei electrice in medii normale.
12.Norme specifice de securitatea muncii pentru gospodarie comunala si salubritate publica.

ANEXA 2: Notiuni de baza. Terminologie de securitatea muncii

1.Accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate ori deces.
2.Defectare: Incetarea capacitatii unei masini, instalatii, utilaj etc. de a-si indeplini functia specificata.
3.Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.
4.Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si de accesorii cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi excesive a obiectelor personale.
5.Echipament tehnic: masinile, utilajele, instalatiile,aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare procesului muncii.
6.Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus.
7.Factori de risc: factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca, ce caracterizeaza riscurile proprii acestor elemente si care, conducand la o disfunctie a sistemului, pot provoca accidente de munca sau boli profesionale.
8.Instructajul de securitatea muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii, care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
9.Instructiuni specifice de securitatea muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati;
- elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate), este obligatorie, atunci cand normele generale si specifice de securitatea muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate sau, facultativa, atunci cand patronul considera necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.
10.Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si pentru asigurarea securitatii muncii.
11.Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.
12.Noxa (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.
13.Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
14.Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinseca.
15.Proces de munca: succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului, mijloacelor de productie in sistemul de munca.
16.Protectori: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectia, prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.
17.Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.
18.Risc profesional: risc in procesul de munca sau in indeplinirea sarcinii de munca.
19.Securitatea muncii
a)Situatie, stare caracterizata prin nivel de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, in sistemele de munca.
b)Situatie, stare caracterizata prin absenta riscului inacceptabil, in sistemele de munca.
Nota : - Activitatea de realizare a securitatii muncii este activitatea de reducere a riscului la nivel acceptabil, tinand cont de experienta generala in materie de securitatea muncii, a stiintei si a tehnicii, precum si de valorile admise in comun de societate (conventiile sociale).
20.Situatia periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
21.Substanta periculoasa: o substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.
22.Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.
23.Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.
Nota : Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:
- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului de munca (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajarea de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau
- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/ neprevazuta etc.).

ANEXA 3: Lista standardelor conexe

1.STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
2.STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
3.STAS 6646/2-88 Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in industrie.
4.STAS 12994:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.
5.STAS 8114/2-4-91 Corpuri de iluminat portabile de uz general. Conditii tehnice speciale.
6.STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.
7.STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice mobile. Prescriptii.
8.STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.
9.STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.
10.STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.
11.STAS 9064/1-82 Instalatii de ridicat. Tipuri. Terminologie.
12.STAS 6177/1-87 Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securitatii la utilizare.
13.STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatii terestre si navale.
ANEXA 4: Lista prescriptiilor tehnice ISCIR
1.R1-87-P.T.- pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor auxiliare.
2.R2-88-P.T.- pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea ascensoarelor.
3.R10-84-P.T.- pentru verificarea in exploatare a cablurilor, lanturilor, funiilor si benzilor din material metalic, textil sau plastic utilizate la instalatiile de ridicat.
4.CR1-85-P.T.- pentru verificarea si autorizarea instalatiilor mecanice sub presiune si instalatii de ridicat.
5.CR2-86-P.T.- privind autorizarea de a executa lucrari de proiectare, construire, montare, reparare si verificare la instalatiile mecanice sub presiune, instalatii de ridicat, dispozitivele de siguranta ale acestora, precum si aparate consumatoare de combustibil de uz neindustrial si arzatoare cu functionare independenta.
6.CR3-82-P.T.- pentru verificarea reparatiilor la instalatiile mecanice sub presiune si instalatiile de ridicat si pentru aplicarea placilor de timbru la instalatiile mecanice sub presiune si instalatiile de ridicat.
7.CR5-P.T.- pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si instalatiilor de ridicat.
8.CR6-82-P.T.- pentru examinarea cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune.
9.CR8-83-P.T.- privind examinarea cu pulberi magnetice a imbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat.
10.CR9-84-P.T.- pentru autorizarea sudorilor care executa lucrari de sudura in construirea, montarea si repararea instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat.
11.CR11-82.P.T.- pentru autorizarea personalului care executa examinarea nedestructiva la instalatiile sub presiune si instalatiile de ridicat.
12.R3-90-P.T.- pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea telefericelor destinate transportului de persoane.
13.R5-86-P.T.- pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea si verificarea teleschiurilor si telesaniilor.
Denumirea fisierului: Norme de securitate a muncii pentru turism alimentatie publica si transport persoane cu instalatii pe cablu.pdf
Marimea fisierului: 534.37 KB
Tipul fisierului: application/pdf
Accesari: 5087 Accesari
Ultima actualizare: Saturday August 18, 2012 15:30:09
Fara restrictii: Da

Semnalizare SSM

  • 1 semnalizare ssm a_nu_se_atinge
  • 1 semnalizare ssm nu_consumati_produse_alimentare_sau_bauturi
  • 1 semnalizare ssm nu_va_asezati
  • 2 semnalizare ssm loc_pentru_fumat
  • 2 semnalizare ssm materiale_inflamabile
  • 2 semnalizare ssm materiale_toxice
  • 3 semnalizare ssm a_se_mentine_in_permanenta_incuiat
  • 3 semnalizare ssm reciclarea_este_obligatorie
  • 3 semnalizare ssm respectati_regulile_de_igiena
  • 4  semnalizare ssm curatirea_ochilor
  • 4 semnalizare ssm a_se_sparge_in_situatii_de_urgenta
  • 4 semnalizare ssm brancarda
  • 5 semnalizare ssm materiale_nocive
  • 5 semnalizare ssm nivel_ridicat_de_zgomot
  • 5 semnalizare ssm risc_biologic
  • 6 semnalizare ssm protectie_obligatorie_a_ capului
  • 6 semnalizare ssm protectie_obligatorie_a_fetei
  • 6 semnalizare ssm protectie_obligatorie_a_ochilor
  • 7 semnalizare ssm apa_nepotabila
  • 7 semnalizare ssm fumatul_interzis
  • 7 semnalizare ssm interzis_vehiculelor_de manipulare_a
  • 8 semnalizare ssm defibrilator
  • 8 semnalizare ssm dus_de_securitate
  • 8 semnalizare ssm vesta_de_salvare
  • 9 semnalizare ssm pericol_de_alunecare
  • 9 semnalizare ssm pericol_electric
  • 9 semnalizare ssm temperaturi_scazute